Sudanul sub lupă: Curtea Penală Internațională acuză noi crime în Darfur

Material realizat de Diana Voicu

Curtea Penală Internațională consideră că noi crime de război și împotriva umanității se petrec chiar acum în regiunea Darfur a Sudanului, un teritoriu zdruncinat de un război civil, început acum mai bine de doi ani. Potrivit procurorului Nazhat Shameem Khan, nivelul crizei umanitare și dificultățile cu care se confruntă localnicii au atins un stadiu intolerabil, spitalele, stațiile de distribuire a ajutoarelor umanitare și alte instituții civile fiind țintite de grupările armate.

Cea mai vestică regiune a țării africane, cu o istorie de-a dreptul cutremurătoare, s-a confruntat încă din cele mai vechi timpuri cu tensiuni între diversele grupuri etnice din Sudan. Izbucnirea conflictului major a avut loc în anul 2003, când rebelii au atacat instituțiile guvernului, acuzând conducerea de la Khartoum de neglijarea populațiilor non-arabe din vestul țării. Ca răspuns, autoritățile au sporit implicarea miliției arabe Janjaweed, care a acționat în special în regiunea Darfur. Un atac tipic al acesteia consta în bombardarea pe cale aeriană a așezărilor civile și în pătrunderea polițiștilor în sate, acolo unde bărbații erau mutilați și uciși, femeile violate, iar copiii răpiți. După persecutarea populației, aceștia treceau la distrugerea elementelor care ar fi putut asigura continuitatea vieții rurale, prin incendierea câmpurilor și a caselor, otrăvirea fântânilor și furtul oricărui obiect de valoare. Aceste violențe s-au soldat cu 300 000 de victime între anii 2003-2008, iar peste 2 milioane de oameni au fost relocați, fiind nevoiți să fugă spre taberele de refugiați din țările vecine pentru a evita atacul celor de la Janjaweeed. Campania acestora a fost clasificată drept genocid în anul 2004 de către Națiunile Unite, care a raportat că peste 3000 de sate au fost distruse și că s-au comis numeroase violențe fizice și sexuale împotriva civililor. 

Toate aceste tensiuni de lungă durată au condus la o instabilitate permanentă în regiunea Darfur, existentă chiar și în ziua de astăzi. În luna aprilie a anului 2023, conflictul a fost declanșat de o confruntare între forțele militare și paramilitare din capitala Sudanului, extinzându-se și în alte teritorii, inclusiv în Darfur. A fost utilizată forța organizației Rapid Support Force (RFS), o unitate de securitate comparată deseori cu Janjaweed, întrucât includea mulți foști membri ai miliției arabe. Procurorul-șef al CPI, Karim Khan, a declarat într-un consiliu din luna ianuarie că există argumente care indică prezența unor posibile crime de război sau chiar desfășurarea unui adevărat genocid în Darfur, cauzate atât de reprezentanții guvernului, cât și de RFS. Actualmente, un al doilea procuror CPI, Shameem Khan, a raportat că mai multe orașe din zona nordică a Darfurului sunt controlate de oficiali ai RFS și că mai multe tabere de refugiați au fost atacate, confruntându-se cu o foamete în creștere și cu o lipsă considerabilă a ajutoarelor umanitare necesare populației. Sudanezii sunt lipsiți de alimente și de apă potabilă, iar numărul cazurilor de viol și de violență sexuală este în plină ascensiune. Mai mult decât atât, răpirile în rândul populației tinere pentru viitoarele răscumpărări sau pentru a întări rândurile grupurilor armate au devenit deja o practică obișnuită. Nu în ultimul rând, localnicii se confruntă cu întreruperi frecvente ale energiei electrice, ceea ce îngreunează activitatea spitalelor din taberele de refugiați, dar și comunicarea între voluntarii dispuși să ajute victimele.

Abuzul împotriva femeilor din Sudan atinge, de asemenea, cote alarmante, conform unui raport emis de organizația Médecins Sans Frontières. Localnicele le-au mărturisit că nu se simt în siguranță și că trăiesc sub o amenințare constantă, fiind atacate inclusiv în propriile locuințe sau în timp ce se deplasează pentru a procura apă sau hrană. O treime dintre fetele și femeile din Darfur au fost agresate fizic și sexual de grupările armate, violul devenind o realitate cotidiană pentru multe dintre acestea. De asemenea, numărul cazurilor de boli cu transmitere sexuală este într-o continuă creștere. Activista sudaneză Hala al-Karib declară că modul în care femeile din țara sa sunt neglijate de întreaga comunitate internațională este cu adevărat îngrijorător, criza umanitară adâncindu-se chiar sub ochii neglijenți și sub tăcerea actorilor mondiali care ar putea contribui într-o mare măsură la stoparea genocidului.

  Procurorul-șef Khan susține că, prin investigațiile conduse de Curtea Penală Internațională, au strâns peste 7000 de dovezi care atestă existența unui genocid în deplinătatea sensului său. Reprezentanta CPI le-a asigurat pe victime că situația din Darfur este de maximă importanță pentru instituția pe care o conduce și că activitatea sa de stopare a violențelor și a abuzurilor nu se va încheia până când făptașii nu vor avea de suferit în fața justiției. Aceasta a adăugat că cei care se fac vinovați de atrocitățile inimaginabile asupra localnicilor din Darfur ar trebui să se teamă de o eventuală pedeapsă, liderul miliției Janjaweed fiind anchetat în prezent pentru crime comise împotriva umanității. Din motive legate de caracterul confidențial al proceselor întreprinse de Curtea Penală Internațională, Khan nu a putut adăuga informații suplimentare, dar a menționat că progresul făcut în această anchetă este concret, pozitiv și semnificativ.