Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Diana Dumitrescu
În perioada 16-19 iulie a avut loc la Strasbourg prima sesiune plenară a Parlamentului European în urma alegerilor parlamentare organizate în data de 9 iunie. Aceasta sesiune plenară a jucat un rol important deoarece în cadrul ei sunt alese desemnate mai multe funcții importante, cum ar fi Președintele Parlamentului European și Președintele Comisiei Europene. Cei 720 de eurodeputați s-au întrunit pentru a alege, prin vot secret, dacă aprobă reînnoirea mandatului pentru actuala șefă a Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen, o figură politică importantă la nivel european.
Alegerea Președintelui Parlamentului European
Parlamentul European este o instituție la nivelul Uniunii Europene formată din 720 de europarlamentari aleși de către fiecare stat membru și care constituie un forum important pentru dezbaterile politice și luarea de decizii la nivelul UE. Acesta are un rol colegislator și are puterea de a adopta și modifica propuneri legislative și de a adopta bugetul UE. Europarlamentarii nu sunt grupați în funcție de țară, ci în funcție de grupul politic de care partidul de proveniență face parte. La nivelul Parlamentului UE se regăsesc 8 grupări politice, însă există europarlamentari care își desfășoară activitatea nefiind afiliați niciuneia dintre grupări.
Președintele Parlamentului European este ales în cadrul unei ședințe plenare la nivelul parlamentului și are un mandat de doi ani și jumătate. Președintele are funcție de reprezentant al Parlamentului European în contextul interacțiunii cu alte instituții europene, dar și cu lumea din exterior. De asemenea, acesta mai are atribuții de a coordona activitatea Parlamentului, de a conduce ședințele plenare și de a declara adoptarea bugetului UE. Președintele este ales de către membrii Parlamentului European prin vot secret, iar această procedură are loc în cadrul primei sesiuni plenare după alegerile europarlamentare. Candidații nominalizați fac parte din una din cele 8 grupări politice sau din cadrul unei grupări neafiliate constituite din cel puțin 36 de europarlamentari. Câștigătorul este cel care obține o majoritate absolută, iar dacă nu se obține o majoritate în primul tur, se pot organiza până la trei tururi. În cazul în care nici după acestea un candidat nu obține majoritatea absolută, se organizează un al patrulea tur cu cei mai bine clasați doi candidați. După instituirea în funcție, președintele alege 14 vicepreședinți și 5 chestori.
Câștigătoarea alegerilor din aceasta sesiune a fost Roberta Metsola, care este la al doilea său mandat în această funcție. Aceasta provine din Partidul Popular European (PPE) și urmează să ocupe acest post pentru următorii 2 ani și jumătate. Aceasta a câștigat detașat cu un număr de 562 de voturi din 720 în favoarea ei. Contracandidata sa, Irene Montero, fostul Ministru al Egalității din Spania și propunerea stângii pentru acest post, a obținut doar 61 de voturi. Istoric vorbind, președinția Parlamentului a fost împărțită între gruparea de centru-dreapta PPE și gruparea de centru-stânga Socialiștii și Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților, astfel următorul președinte va face parte din gruparea de stânga. Roberta Metsola a coordonat Parlamentul în timpul unor situații de criză, cum ar fi scandalul Qatargate și invazia Rusiei din Ucraina. În speech-ul ei de acceptare a funcției, aceasta a promis ca va avea o “conducere puternică” și va lupta pentru dreptul Parlamentului de a propune și adopta inițiative legislative.
Alegerea Președintelui Comisiei Europene
Comisia Europeană este o instituție formată din 27 de comisari și peste 30.000 de lucrători publici și experți, conduși de Președintele Comisiei. Aceasta are rol executiv și se ocupă de propuneri de legislație europeană, monitorizarea implementării acestora și gestionarea bugetului Uniunii Europene. Comisia se asigură că legislația europeană este aplicată corect de către toate statele membre, negociază parteneriate internaționale în numele Uniunii și se ocupă de alocarea fondurilor.
Președintele Comisiei Europene conduce această instituție și ia decizii legate de politica agendei Comisiei și de organizarea Comisiei pentru un mandat de 5 ani. Acesta reprezintă Comisia în cadrul întrunirilor Consiliului European, summit-urilor G7 și G20, summit-urilor la care participă țări care nu fac parte din Uniunea Europeană și în timpul dezbaterilor majore din Parlamentul European și Consiliu. Alegerea sa se face în urma alegerilor europarlamentare, în cadrul primei sesiuni plenare. Procedura începe înaintea alegerilor europarlamentare, când fiecare partid politic european își anunță candidații pentru post. Candidatul al cărui partid politic câștigă cele mai multe locuri în Parlamentul European, este favorit pentru ocuparea funcției. Liderii țărilor UE nominalizează un candidat pentru funcție ținând cont de rezultatele alegerilor europene. Politicienii nominalizați țin un discurs în fața noului Parlament și participă la o dezbatere plenară alături de aceștia. Candidatul favorit pentru funcție trebuie să primească aprobarea Parlamentului, având nevoie de votul a jumătate+1 din parlamentari în cadrul unui vot secret.
Ursula von der Leyen a câștigat un nou mandat pentru funcția de Președinte a Comisiei Europene, obținând 401 de voturi pentru și 284 împotrivă. Von der Leyen este fostă ministră a apărării a Germaniei și face parte din PPE. Aceasta a alcătuit un program care se focusează pe “prosperitate și securitate” și care se concentrează asupra problemelor globale actuale cum ar fi războiul din Ucraina, problemele economice și schimbările climatice. Von der Leyen a subliniat dorința de a implementa programul “Green Deal”, o măsură propusă de deputații Verzilor, care s-au aliat coaliției de centru-dreapta din care face parte președinta. De asemenea, aceasta a sustinut vehement nevoia de investiție în apărare, ceea ce include dezvoltarea defensivei aeriene și cibernetice. În ceea ce privește scenariul în care Statele Unite ale Americii, unul dintre aliații principali, ar reduce din finanțare, adoptând o atitudine protecționistă, von der Leyen a declarat că Uniunea Europeană trebuie să lucreze să reducă dependențele față de alte state.
Concluzie
Uniunea Europeană se confruntă cu o situație politică mai instabilă decât în anii precedenți, alegerile europarlamentare din acest an reflectând tendința europeană de creștere a influenței extremei-dreapta, care a câștigat un număr surprinzător de locuri în cadrul Parlamentului European. Președintele realese sunt puse în fața unor dificultăți cauzate de războiul din Ucraina, creșterea influenței Kremlinului și schimbările climatice devastatoare.
