Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord
Drapelul tarii: Un camp albastru cu crucea Sfantului Gheorghe (patronul Angliei) de culoare rosie cu margini albe suprapusa pe cruce rosie a Sfantului Patrick (patronul Irlandei) dispusa pe diagonala, care se suprapune pe cruce alba a Sfantului Andrei (patronul spiritual al Scotiei) dispusa tot pe diagonala; cunoscut sub numele de Steagul Uniunii, dar cunoscut in mod cumun ca si Union Jack; modelul colorilor (in special drapelul albastru) a fost adoptat si de alte steaguri, inclusiv tarile din Commonwealth si alte state sau provincii precum si teritoriile britanice de peste mari.
ISTORIC: Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord s-a născut din unificarea Regatului Angliei și Scoției, care anterior fuseseră state distincte unite într-o uniune personală, în temeiul Actelor de Unire din 1701. Insula Irlandei, unită și ea printr-o uniune personală, a fost încorporată în conformitate cu Actele de Uniune din 1800, în timp ce Țara Galilor făcea parte din Regatul Angliei încă din secolul al XVI-lea. Regatul Unit a jucat istoric un rol principal în dezvoltarea democrației parlamentare și în promovarea literaturii și științei. Secolele al XVIII-lea și al XIX-lea au văzut expansiunea rapidă a Imperiului Britanic, în ciuda pierderii celor Treisprezece Colonii, iar la apogeul său la începutul secolului al XX-lea, Imperiul Britanic se întindea pe un sfert din suprafața pământului. În prima jumătate a secolului al XX-lea, două războaie mondiale au epuizat puternic puterea Regatului Unit și Republica Irlandeză s-a retras din uniune. A doua jumătate a fost martoră la dezmembrarea Imperiului și la reconstrucția Regatului Unit într-o națiune europeană modernă și prosperă. Fiind unul dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU și membru fondator al NATO și al Commonwealth-ului Națiunilor, Regatul Unit urmărește o abordare globală a politicii externe. Parlamentul scoțian decentralizat, Adunarea Națională pentru Țara Galilor și Adunarea Irlandei de Nord au fost înființate în 1998.
Regatul Unit a fost un membru activ al UE după aderarea sa în 1973, deși a ales să rămână în afara Uniunii Economice și Monetare. Cu toate acestea, motivați parțial de frustrarea față de o birocrație îndepărtată din Bruxelles și de migrația masivă în țară, cetățenii Marii Britanii, la 23 iunie 2016, au votat cu 52 la 48% pentru părăsirea UE. Regatul Unit a devenit singura țară care a părăsit UE la 31 ianuarie 2020, după ce negocierile prelungite privind relațiile economice și de securitate UE-Marea Britanie au fost încheiate.
GEOGRAFIE
Localizare: Europa de Vest, insule – inclusiv o seșime din nordul insulei Irlanda – intre Oceanul Atlantic de Nord si Marea Nordului, la nord-vest de Franta
Coordonate geografice: 54 00 N, 2 00 W
Suprafata totala: 243,610 kilometri patrati, din care uscat: 241,930 km patrati si 1,680 km patrati de ape.
Nota: include insulele Rockall si Shetland
Granite: 499 kilometri
Tari invecinate: Irlanda 499 km
Tarmuri: 12,429 kilometri
Ape maritime:
ape teritoriale: 12 mile marine
zona exclusivă a pescuitului: 200 mile marine
platoul continental: asa cum sunt definite in ordinea platoul continental sau in conformitate cu limitele convenite
Climat: temperat, moderat de vanturile predominante din sud-vest de peste curentul Atlanticului de Nord; mai mult de jumatate din zile sunt acoperite de nori
Relief: in mare parte dealuri accidentate si munti mici; campii ondulate in est si sud-est
Altitudini extreme: cea mai joasa – The Fens -4 m; cea mai inalta – Ben Nevis 1,345 m
Resurse naturale: carbune, petrol, gaze naturale, minereu de fier, plumb, zinc, aur, cositor, calcar, sare, argila, creta, ghips, carbonat de potasiu, nisip de siliciu, ardezie, teren arabil
Dezastre naturale: furtunile de iarnă, inundații
Nota: se afla in apropierea cailor maritime vitale din Atlanticul de Nord; numai 35 km pana in Franta si sunt legate printr-un tunel sub Canalul Manecii; din cauza liniei de coasta puternic ondulata, nicio locatie nu este mai aproape de 125 de km de apele mareei.
POPULATIE
Populatie: 68,138,484 (est.2023)
Țări constitutive ale Regatului Unit în funcție de procentul populației totale:
Anglia 84,3%
Scoția 8,2%
Țara Galilor 4,6%
Irlanda de Nord 2,8%
Rata natalitatii: 10,8 nasteri/1.000 de oameni (estimare 2023)
Rata mortalitatii: 9,1 decese/1.000 de oameni (estimare 2023)
Populatie urbana: 84,6% din totalul populatiei (est. 2023)
Cele mai mari orase: 9,648 milioane LONDRA (capitala), 2,791 milioane Manchester, 2,665 milioane Birmingham, 1,929 milioane West Yorkshire, 1,698 milioane Glasgow, 952,000 Southampton/Portsmouth ( est. 2023)
Rata mortalitatii infantile: 3,8 decese/1.000 de nasteri vii (est. 2023)
Speranta de viata la nastere: 82,1 ani; barbati: 80 ani, femei: 84,2 ani (est. 2023)
Limbi vorbite: engleză; notă: în limba engleză următoarele limbi regionale sunt recunoscute: scoția (aproximativ 30% din populația Scoției), gaelica scoțiană (aproximativ 60.000 de vorbitori în Scoția), galeza (aproximativ 20% din populația Țării Galilor), irlandeză (aproximativ 10% din populația Irlandei de Nord), Cornish (aproximativ 2.000 până la 3.000 de persoane în Cornwall) (est. 2012)
Grupuri etnice: alb 87,2%, negru/african/caraibe/negru britanic 3%, asiatic/asiatic britanic: indian 2,3%, asiatic/asiatic britanic: pakistanez 1,9%, mixt 2%, alți 3,7% (est. 2011)
Religii: Creștini (include anglicani, romano-catolici, prezbiteriani, metodiști) 59,5%, musulmani 4,4%, hinduși 1,3%, alți 2%, nespecificate 7,2%, niciunul 25,7% (est. 2011)
POLITICA
Numele tarii:
Forma conventionala lunga: Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord; nota – Marea Britanie include Anglia, Scotia si Tara Galilor
Forma conventionala scurta: Regatul Unit
Forma locala lunga: N/A
Forma locala scurta: N/A
abreviere: UK
Forma de guvernamant: monarhie constituțională parlamentară și teritoriu al Commonwealth-ului
Capitala: Londra, coordonate geografice: 51 30 N, 0 05 W
Diviziuni administrative:
Anglia: 24 de județe cu două niveluri, 32 de districte londoneze și 1 City of London sau Greater London, 36 de districte metropolitane, 59 de autorități unitare (inclusiv 4 comitate cu un singur nivel*);
Comitate Administrative: Cambridgeshire, Cumbria, Derbyshire, Devon, East Sussex, Essex, Gloucestershire, Hampshire, Hertfordshire, Kent, Lancashire, Leicestershire, Lincolnshire, Norfolk, North Yorkshire, Nottinghamshire, Oxfordshire, Somerset, Staffordshire, Suffolk, Surrey, Warwickshire , West Sussex, Worcestershire
Burgurile Indoeziene si Orasul Londra: Barking and Dagenham, Barnet, Bexley, Brent, Bromley, Camden, Croydon, Ealing, Enfield, Greenwich, Hackney, Hammersmith and Fulham, Haringey, Harrow, Havering, Hillingdon, Hounslow, Islington, Kensington si Chelsea, Kingston upon Thames, Lambeth, Lewisham, Orasul Londra, Merton, Newham, Redbridge, Richmond upon Thames, Southwark, Sutton, Tower Hamlets, Waltham Forest, Wandsworth, Westminster
Districte metropolitane: Barnsley, Birmingham, Bolton, Bradford, Bury, Calderdale, Coventry, Doncaster, Dudley, Gateshead, Kirklees, Knowlsey, Leeds, Liverpool, Manchester, Newcastle upon Tyne, North Tyneside, Oldham, Rochdale, Rotherham, Salford, Sandwell, Sefton, Sheffield, Solihull, South Tyneside, St. Helens, Stockport, Sunderland, Tameside, Trafford, Wakefield, Walsall, Wigan, Wirral, Wolverhampton
Autoritati unitare: Bath si nord-estul Somerset, Blackburn cu Darwen, Bedford, Blackpool, Bournemouth, Bracknell Forest, Brighton si Hove, Orasul Bristol, Bedfordshire Central, Cheshire Est, Cheshire Vest siChester, Cornwall, Darlington, Derby, Durham County*, East Riding of Yorkshire, Halton, Hartlepool, Herefordshire*, Insula Wight*, Insula Siciliei*, Orasul Kingston upon Hull, Leicester, Luton, Medway, Middlesbrough, Milton Keynes, North East Lincolnshire, North Lincolnshire, North Somerset, Northumberland*, Nottingham, Peterborough, Plymouth, Poole, Portsmouth, Reading, Redcar and Cleveland, Rutland, Shropshire, Slough, South Gloucestershire, Southampton, Southend-on-Sea, Stockton-on-Tees, Stoke-on-Trent, Swindon, Telford and Wrekin, Thurrock, Torbay, Warrington, West Berkshire, Wiltshire, Windsor and Maidenhead, Wokingham, York
Irlanda de Nord: 5 consilii de district, 4 consilii de district, 2 consilii municipale;
Consilii de districte :Antrim și Newtownabbey; Ards și North Down; Armagh City, Banbridge și Craigavon; Coasta Causeway și Glens; Antrim de mijloc și de est
Scotia: 32 zone de consiuliu
Zone de consiuliu: Aberdeen City, Aberdeenshire, Angus, Argyll and Bute, Clackmannanshire, Dumfries and Galloway, Dundee City, East Ayrshire, East Dunbartonshire, East Lothian, East Renfrewshire, City of Edinburgh, Eilean Siar (Insulele Vestice), Falkirk, Fife, Glasgow City, Highland, Inverclyde, Midlothian, Moray, North Ayrshire, North Lanarkshire, Orkney Islands, Perth and Kinross, Renfrewshire, Shetland Islands, South Ayrshire, South Lanarkshire, Stirling, The Scottish Borders, West Dunbartonshire, West Lothian
Tara Galilor: 22 autoritati unitare
autoritati unitare: Blaenau Gwent; Bridgend; Caerphilly; Cardiff; Carmarthenshire; Ceredigion; Conwy; Denbighshire; Flintshire; Gwynedd; Isle of Anglesey; Merthyr Tydfil; Monmouthshire; Neath Port Talbot; Newport; Pembrokeshire; Powys; Rhondda Cynon Taff; Swansea; The Vale of Glamorgan; Torfaen; Wrexham
Zone dependente: Anguilla, Bermuda, Teritoriul Britanic din Oceanul Indian, Insulele Virgine Britanice, Insulele Cayman, Insulele Falkland, Gibraltar, Montserrat, Insulele Pitcairn, Sfanta Elena, Ascension si Tristan da Cunha, Georgia de Sud si Insulele Sandwich de Sud, Insulele Turks si Caicos
Independenta: nicio dată oficială a independenței: 927 (regate minore engleze se unesc); 3 martie 1284 (promulgarea Statutului lui Rhuddlan care unește Anglia și Țara Galilor); 1536 (Act of Union include oficial Anglia și Țara Galilor); 1 mai 1707 (Actele de Unire unesc oficial Anglia, Scoția și Țara Galilor ca Marea Britanie); 1 ianuarie 1801 (Actele de Uniune unesc în mod oficial Marea Britanie și Irlanda ca Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei); 6 decembrie 1921 (Tratatul anglo-irlandez oficializează împărțirea Irlandei; șase comitate rămân parte din Regatul Unit și Irlanda de Nord); 12 aprilie 1927 (Actul privind titlurile regale și parlamentare stabilește numele actual al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord)
Ziua Nationala: Marea Britanie nu celebreaza o sarbatoare nationala specifica
Constitutia: nescrisa; statuturi partiale, drept partial si practica comuna
Sistem juridic: sistem de drept comun; are o revizuire judiciara non-obligatorie a actelor Parlamentului in temeiul Legii Drepturilor Omului din 1998
Drept de vot: 18 ani; vot universal
Puterea executiva:
Seful Statului: Regele CARLOS al III-lea (din 8 septembrie 2022); Prințul aparent moștenitor WILLIAM (fiul regelui, născut la 21 iunie 1982);
Seful Guvernului: Prim-ministru Rishi SUNAK (conservator) (din 25 octombrie 2022)
Cabinet: Cabinetul Ministrilor numit de catre prim-ministru
Alegeri: monarhia este ereditara; in urma alegerilor legislative, liderul partidului majoritar sau liderul coalitiei majoritare este numit, de obicei, prim-ministru
Puterea legislativa:
Parlamentul bicameral este format din:
Camera Lorzilor (membrii nu sunt fix; din octombrie 2023, 778 de lorzi erau eligibili să participe la lucrările Camerei Lorzilor – 663 de colegi pe viață, 90 de egali ereditari și 25 de clerici; membrii sunt numiți de către monarh la sfatul prim-ministrului și al membrilor politici fără partid, recomandați de Comisia de numiri ale Camerei Lorzilor);
notă – Totalul Camerei Lorzilor nu include membrii neeligibili sau membrii aflați în concediu
Camera Comunelor (650 de locuri; membri aleși direct în circumscripții cu un singur loc prin vot popular cu majoritate simplă pentru a îndeplini mandate de 5 ani, cu excepția cazului în care Camera este dizolvată mai devreme)
Puterea juridică: Curtea Supremă (constă din 12 judecători, inclusiv președintele instanței și vicepreședintele); notă – Curtea Supremă a fost înființată prin Constituțional Reform Act 2005 și pusă în aplicare în 2009, înlocuind Comitetul de Apel al Camerei Lorzilor ca cea mai înaltă instanță din Regatul Unit
Partide politice:
Partidul Alianței (Irlanda de Nord) [Naomi LONG]
Partidul Conservator și Unionist [Rishi SUNAK]
Partidul Unionist Democrat sau DUP (Irlanda de Nord) [Sir Jeffrey DONALDSON]
Partidul Verzilor Angliei și Țării Galilor sau Verzilor [Carla DENYER și Adrian RAMSAY]
Muncii (Laburist) ) Partidul [Sir Keir STARMER]
Liberal Democrats (Lib Dems) [Sir Ed DAVEY]
Party of Wales (Plaid Cymru) [Llyr GRUFFYDD]
Scottish National Party sau SNP [Humza YOUSAF]
Sinn Fein (Irlanda de Nord) [Mary Lou MCDONALD]
Social Partidul Democrat și Laburist sau SDLP (Irlanda de Nord) [Columna EASTWOOD]
Partidul Independenței Marii Britanii sau UKIP [Neil HAMILTON]
Partidul Unionist Ulster sau UUP (Irlanda de Nord) [Doug BEATTIE]
COMUNICAȚII
Emisii media: serviciul public de radiodifuziune, British Broadcasting Corporation (BBC), este cea mai mare corporație de radiodifuziune din lume; BBC operează mai multe rețele TV cu servicii TV regionale și locale; un sistem mixt de radiodifuzori TV publici și comerciali împreună cu sistemele prin satelit și cablu oferă acces la sute de posturi TV din întreaga lume; BBC operează mai multe rețele radio naționale, regionale și locale cu mai multe site-uri de transmisie; un număr mare de posturi de radio comerciale, precum și servicii de radio prin satelit sunt disponibile (2018)
Codul de internet al tarii: .uk
Utilizatori de internet: 64,99 milioane (est.2021); 97% procente din populație (est.2021)
ARMATA ȘI SECURITATE
Cheltuieli:
2,1% din PIB (2023 est.)
2,2% din PIB (2022 est.)
2,3% din PIB (2021)
2,4% din PIB (2020)
2,1% din PIB (2019)
Efectiv militar: Forțele Armate ale Regatului Unit (alias Forțele Armate Britanice, alias Forțele Armate ale Majestății Sale): Armata Britanică, Marina Regală (include Royal Marines), Royal Air Force (2023)
Notă: armata britanică este o forță foarte apreciată, experimentată și profesionistă, cu o istorie lungă, o prezență globală și o gamă largă de misiuni și responsabilități; aceste responsabilități includ protejarea Regatului Unit, a teritoriilor sale, a intereselor naționale și a valorilor sale, prevenirea conflictelor, furnizarea de asistență umanitară, participarea la menținerea păcii internaționale, construirea de relații și îndeplinirea angajamentelor de alianță și tratate ale Regatului Unit; pe lângă rolul său în ONU, Regatul Unit este un membru de frunte al NATO și a adus contribuții militare considerabile la misiunile NATO în locuri precum Afganistan, Țările Baltice și Irak, precum și mările Baltice și Mediterane și apele Atlanticul de Nord; este, de asemenea, membru al Five Power Defense Arrangements (FPDA), o serie de acorduri de asistență reciprocă încheiate în 1971, care cuprinde Australia, Malaezia, Noua Zeelandă, Singapore și Marea Britanie; în 2014, Regatul Unit a condus formarea Joint Expeditionary Force (JEF), un grup de forțe militare de mare pregătire din țările baltice și scandinave capabile să răspundă unei game largi de situații atât în timp de pace, cât și în timp de criză sau conflict; armata britanică are, de asemenea, legături bilaterale puternice cu o varietate de armate străine, în special cu SUA, cu care are un tratat de apărare reciprocă; Forțele militare britanice și americane au operat în mod curent cot la cot într-o gamă largă de operațiuni; alte relații militare strânse includ Australia, Franța și Țările de Jos; în 2010, de exemplu, Franța și Regatul Unit au semnat o declarație privind cooperarea în domeniul apărării și securității care includea o interoperabilitate militară mai mare și o Forță expediționară comună combinată (CJEF), o forță militară combinată anglo-franceză dislocabilă pentru utilizare într-o gamă largă de crize. scenarii, până la și inclusiv operațiuni de luptă de mare intensitate,
Armata este împărțită într-o Armată de câmp și un Comandament de origine; Armata de câmp are trei divizii, inclusiv una formată din forțe ușoare și concepută pentru operațiuni expediționare, o divizie grea considerată inima armatei britanice cu brigăzi blindate și mecanizate și o divizie specializată care reunește operațiuni speciale, informații, recunoaștere, electronice. capabilități de război și operațiuni informaționale; Armata are și câteva brigăzi și forțe de aviație independente
Royal Navy este o forță capabilă de apă albastră care desfășoară operațiuni la nivel global, cu o prezență susținută în mările Baltice, Caraibe și Mediterane, Orientul Mijlociu și Oceanul Atlantic de Sud și tot mai mult în Oceanul Pacific; misiunile sale includ prevenirea conflictelor, asigurarea securității și protejarea intereselor Regatului Unit, în special dependența Regatului Unit de comerțul maritim, construirea de parteneriate internaționale și asistență în relațiile internaționale și furnizarea de asistență umanitară; Marina este organizată într-o flotă de suprafață, un serviciu de submarin, un braț aerian al flotei, marine și un auxiliar al flotei, care este o ramură de sprijin civil care oferă sprijin logistic și operațional operațiunilor militare; inima flotei de suprafață sunt două portavioane, cele mai mari și mai avansate nave de război construite vreodată pentru Royal Navy, care servesc drept nave amiral ale flotei; transportatoarele sunt completate de șase distrugătoare și 14 fregate, precum și două nave mari de asalt amfibie și flotile de nave de patrulare și de război minat; Marina are, de asemenea, nouă submarine de atac și patru submarine cu rachete balistice care formează forța strategică de descurajare nucleară a Regatului Unit; brațul aerian are avioane de luptă multirol avansate fabricate în SUA, precum și antisubmarin capabil de elicoptere; Royal Marines au o brigadă de infanterie amfibie/comando și forțe speciale,
Royal Air Force desfășoară, de asemenea, operațiuni la nivel global și are o mare varietate de tipuri și capacități de aeronave, inclusiv de luptă, atac de suprafață, avertizare și control timpuriu aeropurtat, informații, supraveghere, achiziție de ținte , recunoaștere, informații de semnale, patrulare maritimă, realimentare aer-aer și transport organizat în grupuri, stații și escadroane; are o combinație de peste 150 de avioane de luptă multirol moderne, fabricate în Europa și SUA,
în plus, armata britanică are un Comandament Spațial (înființat în 2021) cu personal din armată, marine și forțe aeriene, precum și civili și cheie. membri ai sectorului comercial pentru a gestiona operațiunile spațiale, instruirea și capacitățile; a înființat un serviciu comun Național Cyber Force în 2020; în 2019, Regatul Unit a format Comandamentul Strategic al serviciului comun pentru a dezvolta și gestiona serviciile medicale, instruirea și educația, informațiile de apărare și sistemele informatice ale armatei britanice, precum și operațiunile comune de peste mări; forțele speciale la nivel național (Forțele Speciale ale Regatului Unit, UKSF) sunt, de asemenea, sub controlul Comandamentului Strategic
Forțele armate britanice au fost formate în 1707 ca forțe armate ale Regatului Marii Britanii când Anglia și Scoția s-au unit în condițiile Tratatului de Unire; în timp ce originile forțelor armate din Anglia și Scoția se întind încă din Evul Mediu, primele armate permanente pentru Anglia și Scoția au fost organizate în anii 1600, în timp ce marinele au fost formate în anii 1500; Royal Marines au fost înființați în 1755; Royal Air Force a fost creată în aprilie 1918 prin fuziunea Royal Flying Corps al armatei britanice și Royal Naval Air Service al Amiralității (2023)
Dispute transnationale:
Refugiați și persoane dislocate în interiorul granițelor: refugiați (țara de origine): 21.904 (Iran), 15.615 (Eritreea), 11.371 (Sudan), 12.155 (Siria), 10.259 (Afganistan), 8.009 (Pakistan), 7.699 (Irak) (la jumătatea anului 2022); 248.260 (Ucraina) (din 21 noiembrie 2023);
apatrizi: 5.483 (2022)
Dispute internationale: Marea Britanie-Argentina : Marea Britanie respinge discuțiile de suveranitate solicitate de Argentina, care revendică în continuare Insulele Falkland (Insulele Malvine) și Georgia de Sud și Insulele Sandwich de Sud
Regatul Unit-Argentina-Chile : revendicarea teritorială a Regatului Unit în Antarctica (teritoriul antarctic britanic) se suprapune cu revendicarea Argentinei și se suprapune parțial cu revendicarea chiliană
Regatul Unit-Danemarca : Regatul Unit, Islanda și Irlanda contestă afirmația Danemarcei conform căreia platforma continentală a Insulelor Feroe se extinde dincolo de 200 nm; Islanda, Norvegia și Insulele Feroe au semnat un acord în 2019 prin care se extinde zona de nord a platformei continentale a Insulelor Feroe
Regatul Unit (Gibraltar)-Spania : în 2002, rezidenții Gibraltarului au votat în mod covârșitor prin referendum pentru a respinge orice acord de „suveranitate partajată” între Regatul Unit și Spania; Guvernul Gibraltarului a insistat asupra participării egale la discuțiile dintre cele două țări; Spania a dezaprobat planurile Marii Britanii de a acorda Gibraltarului o mai mare autonomie; Londra și Madrid au ajuns la un acord temporar la sfârșitul anului 2020 care a permis Gibraltarului să facă parte din zona Schengen fără pașapoarte; Este de așteptat ca discuțiile să continue în 2022
Marea Britanie-Mauritius-Seychelles : Mauritius și Seychelles revendică Arhipelagul Chagos (teritoriul britanic al Oceanului Indian); în 2001, foștilor locuitori ai arhipelagului, evacuați între 1967 – 1973, li s-a acordat cetățenia Regatului Unit și dreptul la întoarcere, urmate de Ordine în Consiliu în 2004 care interziceau reașezarea, o hotărâre a Înaltei Curți a anulat interdicția, un refuz al Curții de Apel de a să asculte cazul, iar o decizie a Law Lords din 2008 a refuzat dreptul la întoarcere; în plus, Marea Britanie a creat cea mai mare zonă de protecție marină din lume în jurul insulelor Chagos, interzicând extracția oricăror resurse naturale din acestea.
Droguri ilicite: un consumator major și un punct de transbordare, deși nu o sursă, pentru droguri ilicite; printre cei mai mari consumatori de heroină și cocaină din Europa; una dintre cele mai mari piețe pentru canabis; o sursă majoră de precursori sau substanțe chimice esențiale utilizate în producerea de narcotice ilicite