Politicall.ro Educare prin informare
Material realizat de Nicoleta Dumitru
Surprinzătoarea postare a lui Macron a marcat o schimbare de poziție în ceea ce privește conflictul din Gaza, însă va avea această decizie un efect concret? Acesta a anunțat printr-o postare pe X că Franța va recunoaște statul Palestinian în septembrie. De aceeași parte este și Marea Britanie, care va recunoaște statul palestinian, dacă Israelul nu acceptă o încetare a focului în Gaza și nu face pași concreți către o pace de durată. Chiar dacă recunoașterea internațională ar putea aduce schimbări concrete în Gaza, termenul din septembrie va veni prea târziu pentru palestinienii care mor de foame sub blocada israeliană a alimentelor. Pe măsură ce foametea se instaurează, numărul victimelor crește, iar întârzierea păcii agravează această situație.
Strategie diplomatică riscantă?
Premierul Keir Starmer a declarat că Regatul Unit va recunoaște statul palestinian în luna septembrie, dacă Israelul nu acceptă o încetare a focului în Gaza și nu face pași concreți către o pace de durată. Starmer a convocat miniștrii la o ședință a Cabinetului, în mijlocul verii, pentru a discuta situația din Gaza.
Anunțul lui Starmer vine la aproape o săptămână după ce președintele Emmanuel Macron a declarat că Franța va recunoaște oficial un stat palestinian în cadrul Adunării Generale a ONU din septembrie. Franța ar deveni prima țară din G7 și primul membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU care recunoaște Palestina, alăturându-se celor 147 de state membre ONU care au făcut deja acest lucru. Actul de recunoaștere implică acceptarea suveranității și independenței Palestinei în granițele de dinainte de războiul din Orientul Mijlociu din 1967, adică Cisiordania, Gaza și Ierusalimul de Est. Macron ar putea obține totuși o victorie în septembrie, dacă alți aliați i se vor alătura în recunoaștere, dar nu fără să fi riscat capitalul diplomatic al Franței și fără să fi fost nevoit să convingă parteneri reticenți. Recunoscând statul palestinian înaintea celorlalți parteneri occidentali, Palatul Élysée speră cu siguranță la un efect de domino în întreg Occidentul. Franța a susținut de multă vreme soluția celor două state pentru Israel și Palestina, pe baza granițelor din 1967, deși sursele au spus că recunoașterea franceză nu va specifica granițele. Inițial, Macron a susținut ferm reacția Israelului la masacrele din 7 octombrie, dar cu timpul și-a înăsprit criticile la adresa lui Netanyahu și a modului în care Israelul a condus războiul.
Simbolismul fără garanții
Recunoașterea statului palestinian de către Franța și, posibil, Regatul Unit, nu poate fi despărțită de contextul mai larg al presiunilor internaționale și al crizei morale care planează asupra Occidentului. După luni de imagini cu copii înfometați și orașe reduse la ruine, mulți se întreabă dacă aceste decizii vin prea târziu sau dacă sunt menite, mai degrabă, să spele imaginea unor lideri care au sprijinit tacit acțiunile Israelului. În acest sens, gestul de recunoaștere pare să fie atât un act diplomatic, cât și o strategie de repoziționare morală, într-o lume în care tăcerea a devenit sinonimă cu complicitatea.
Foametea, sustragerea Israelului și schimbarea la față a SUA
Agenția ONU pentru refugiații palestinieni (UNRWA) a anunțat că unul din cinci copii din Gaza este în prezent subnutrit, iar cazurile cresc în fiecare zi. Aproximativ 70.000 de copii prezintă deja semne de subnutriție, au adăugat aceștia. Marți, Ministerul Sănătății din Gaza a anunțat că 900.000 de copii suferă de foamete, iar toți cei 2,1 milioane de oameni din Gaza sunt acum într-o stare de insecuritate alimentară. Philippe Lazzarini, șeful UNRWA, a declarat joi că oamenii din Gaza seamănă cu „cadavre umblătoare”, odată cu creșterea foametei pe zi ce trece. Peste 100 de organizații internaționale de ajutor și grupuri pentru drepturile omului au avertizat, de asemenea, asupra foametei în masă din Fâșia Gaza, cerând guvernelor să ia măsuri. Israelul, care controlează intrarea tuturor proviziilor în teritoriul palestinian, a declarat în repetate rânduri că nu există un asediu, acuzând Hamas pentru orice cazuri de înfometare a populației. Însă, există critici chiar și din partea principalului aliat al Israelului în legătură cu aceste afirmații false, care privesc înfometarea deliberată. Luni, președintele american Donald Trump a contrazis poziția Israelului afirmând că în Gaza are loc o „foamete reală”. În timpul unei vizite în Scoția, Trump a declarat că SUA vor înființa centre alimentare fără garduri sau limite și a sugerat că Israelul ar trebui să îmbunătățească accesul umanitar.
Ce state europene recunosc Palestina în contextul acestor decizii?
Până în prezent, 10 din cele 27 de state membre ale UE recunosc oficial statul Palestina. Iar, această recunoaștere este strâns legată de soluția cu două state, susținută în cadrul Acordurilor de la Oslo din 1993 până în 2014. Autoritatea Palestiniană susține în continuare această soluție, dar activitatea de colonizare israeliană din Cisiordania a crescut, afectând posibilitatea formării unui stat palestinian viabil și continuu. În plus, recunoașterea Ierusalimului drept capitală a Israelului de către Donald Trump în 2017 a complicat și mai mult eforturile de pace. În acest context, recunoașterea statului Palestina este mai degrabă un act simbolic, cu impact diplomatic, dar dificil de implementat în realitate, în condițiile actuale.
Divergențele din interiorul Uniunii Europene reflectă ruptura dintre valorile proclamate și interesele strategice. Țări ca Irlanda, Suedia sau Spania au făcut deja pasul recunoașterii, în timp ce Germania și Italia invocă „timingul” nepotrivit sau lipsa unui „stat efectiv” – o poziție care, indirect, perpetuează status quo-ul ocupației. Recunoașterea Palestinei devine astfel un test de coerență morală și politică pentru Europa, prinsă între alianțele tradiționale și presiunea opiniei publice care cere acțiuni clare în fața unui dezastru umanitar.
