OCEANUL ANTARCTIC
ISTORIC:
Un numar mare de cercetari oceanografice recente au aratat ca, Curentul Circumpolar Antarctic (CCA), un curent oceanic, de la vest la est in jurul Antarcticii, joaca un rol crucial in circulatia globala a oceanelor. Regiunea in care apele reci ale CCA se intalneasc si se amesteca cu apele mai calde din nord, defineste o frontiera distincta – Convergenta Antarcticii – care fluctueaza odata cu anotimpurile, dar care cuprinde un corp discret de apa si o regiune ecologica unica. Convergenta concentreaza nutrienti, care sustin viata plantelor marine, si care la randul lor, sustin viata animala. In primavara anului 2000, Organizatia Hidrografica Internationala a decis delimitarea apele din cadrul Convergentei, ca fiind al cincilea ocean – Oceanul Antarctic – prin combinarea portiunilor sudice ale Oceanului Atlantic, Oceanului Indian, si Oceanului Pacific. Oceanul Antarctic se intinde de la coasta de nord a Antarcticii, la 60 de grade latitudine sudica, ceea ce coincide cu limita Tratatului asupra Antarcticii, adica aproape toata suprafata Convergentei Antarcticii. Ca atare, Oceanul Antarctic este in prezent al patrulea ocean ca marime din cele cinci oceane (dupa Oceanul Pacific, Oceanul Atlantic si Oceanul Indian, dar mai mare decat Oceanul Arctic).
GEOGRAFIE
Localizare: masa de apa intre 60 de grade latitudine sudica si Antarctica
Coordonate geografice: 60 00 S, 90 00 E (nominal), dar Oceanul Antarctic are distinctia unica de a fi o masa mare de apa, circumpolara, care inconjoara in totalitate continentul Antarctica; acest inel de apa se afla intre 60 de grade latitudine sudica si coasta Antarcticii si cuprinde 360 de grade longitudine.
Suprafata totala: 20,327 milioane kilometri patrati
Tarmuri: 17.968 kilometri
Climat: temperaturile marii variaza de la aproximativ 10 grade Celsius la -2 grade Celsius; furtuni ciclonice calatoresc spre est in jurul continentului si sunt de obicei foarte intense, din cauza contrastului de temperatura dintre gheata si ocean; zona oceanica, de la aproximativ 40 de grade latitudine sud de Cercul Antarctic are cele mai puternice vanturi de pe Pamant, in timpul iernii oceanul ingheata spre exterior pana la 65 de grade latitudine sudica in sectorul Pacific, si 55 de grade latitudine sudica in sectorul Atlantic, reducand temperatura de suprafata mult sub 0 grade Celsius; intr-unele puncte de pe coasta, vanturi intense si persistente de drenaj din interiorul continentului mentin tarmurile fara gheata pe tot parcursul iernii.
Relief: Oceanul Antarctic este adanc, intre 4.000 si 5.000 de m, cu zone limitate de apa de mica adancime; platoul continental Antarctic este, in general, ingust şi neobisnuit de adanc, marginile sale aflandu-se la adancimi de 400 pana la 800 m (media la nivel mondial este de 133 m); calota Antarcticii creste de la o medie minima de 2,6 milioane km patrati in martie la aproximativ 18,8 milioane kilometri patrati in luna septembrie; Curentul Circumpolar Antarctic (21.000 km in lungime), se misca mereu spre rasarit; este cel mai mare curent oceanic, transportand 130 de milioane de metri cubi de apa pe secunda – de 100 de ori mai multa apa decat debitul tuturor raurilor din lume.
Altitudini extreme: cea mai joasa – -7.235 m, la capătul sudic al Gropii South Sandwich; cea mai inalta – nivelul marii 0 m
Resurse naturale: probabil mari si posibil uriase campuri petroliere si cu gaz natural pe marginea platoului continental, conglomerate de mangan, posibile depozite aluviale, nisip si pietris, apa dulce sub forma de iceberg-uri, calmar, balene si foci – ne-exploatate – si peste krill
Nota: cel mai stramt loc este Pasajul Drake intre America de Sud si Antarctica; Frontul Polar (Convergenta Antarcticii) este cea mai concreta delimitare naturala a intinderii nordice a Oceanul Antarctic, este o regiune distincta in mijlocul Curentului Circumpolar Antarctic, care separa apele polare, reci, de suprafata din sud, fata de apele mai calde din nord; Frontul si Curentul se intind in intregime in jurul Antarcticii, ajungand la sud de 60 grade latitudine sudica in apropiere de Noua Zeelanda si aproape 48 de grade spre sud, in Oceanul Atlantic de Sud ceea ce coincide cu limita Vanturilor de Vest.
Dispute transnationale: Tratatul asupra Antarcticii transeaza revendicarile, dar Argentina, Australia, Chile, Franta, Noua Zeelanda, Norvegia, Marea Britanie isi sustin revendicarile (unele dintre ele chiar suprapundu-se), inclusiv asupra platoului continental al Oceanului Antarctic; mai multe state si-au exprimat interesul in extinderea platoului continental in conformitate cu Conventia Natiunilor Unite privind dreptul maritim, pentru a include crestele submarine; SUA si majoritatea celorlalte state nu recunoasc revendicarile terestre sau maritime ale altor state si nu au facut nici o revendicare (SUA si Rusia si-au rezervat dreptul de a face acest lucru); nu exista revendicari oficiale in apele din sectorul cuprins intre 90 de grade vest si 150 de grade vest.