Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Desi, aparent, Felicia,inainte de toate urmareste sistematic o zi din viata unei femei, mai exact, ziua in care aceasta trebuie sa se intoarca in Olanda, tara sa adoptiva, el devine treptat, in simplitatea lui precisa, un film despre intreaga ei viata, comprimata metodic intr-o suita de planuri-secventa intense, observationale si generoase, succesiv evocatoare de claustrare asumata, intr-un emotionant (si personal) portret de familie. Tandemul scenaristico-regizoral Razvan Radulescu si Melissa de Raaf sustinut exemplar de trio-ul actoricesc Ozana Oancea (in rolul Feliciei),Ileana Cernat si Vasile Menzel (in rolurile parintilor ei), dezvolta veridic,palpabil, dar rabdator si cu exactitatea unui ceas, etapele cunoasterii femeii, a parintilor ei, a relatiei lor, nu numai pe parcursul unei singure zile si doar intre ei, ci si cu cealalta jumatate a familiei (fiul Feliciei si fostul sot) care, desi doar voci graitoare de alta limba intr-un receptor, sint conturate riguros – intocmai ca si sora Feliciei – de scenariu, personaje.
Simplist, din punct de vedere tematic,dar dramaturgic eficace, filmul, intocmai ca celalalt debut al anului Eu cand vreau sa fluier,fluier, reuseste cumva sa vorbeasca insa despre cu totul alte lucruri decat cele vizate. Autorii si-au propus sa ne ofere o mostra de realitate identificabila in care resemnarea survine in urma trecerii timpului, a schimbarilor comportamentele, a instrainarii; transformari induse de scenariu doar formal, chiar daca excesiv de accentuat. De fapt, si poate mai presus de tot, filmul ne vorbeste despre distanta,distantare si prioritati,apoi despre firescul –contestat- acestor “schimbari”.
Felicia este coplesitoare intr-o continua alternanta de calm,compasiune si bunatate – chiar si atunci cand incepand prin a-si cere iertare,sfarseste reprosand-, in timp ce parintii ei sunt cele mai compatimitoare personaje vazute in ultima vreme in cinematograful romanesc. Felia asta de viata este cu atat mai emotionanta, cu cat ea se prefigureaza ca produs mult mai elaborat al existentei si sensibilitatii umane,decat insasi realizatorii au dorit sa infaptuiasca.Surclasandu-si scenariul meticulos (scris parca dintr-o suflare)si,in general, propria sa valoare intrinseca, Felicia, inainte de toate, se surprinde mai intai pe sine. Si o face atat de natural !
