Independența i-a costat mult pe cetățenii statului Republica Moldova, însă i-a făcut să conștientizeze că actuala guvernare, ca și cele anterioare au fost ineficiente și populiste, abuzând de încrederea și suportul maselor. Experți sunt de părere că tot ce s-a făcut până în prezent a fost crearea unui sistem pânză de păianjen care a afectat fiecare domeniu, mulți oameni s-au văzut nevoiți să abandoneze căminele și să plece peste hotare la muncă. Totodată, statul de la început și-a creat două zone impotente în care pulsează bugetul an de an: Transnistria și Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuză. Un jurnalist de la portalul Moldova.org a constatat că e o regiune izolată, iar cetățenii acestora sunt manipulați voit, prin inocularea ideilor că nimeni nu are nevoie de ei, doar Rusia fiindu-le șansa. Bașcanul regiunii își permite să violeze prevederile noul Cod al Audiovizualului și să includă cea mai mare parte din televiziuni în limba rusă. Astfel, în urma mai multor anchete dezvăluite de către Ziarul de Gardă, Adriana Bețișor amenință presa că o va da în judecată, în ajutorul acesteia vine ministrul justiției, Vladimir Cebotari, care spune că Autoritatea Națională de Integritate nu mai are nici o valoare în statul RM. În declarația dumnealui, presa nu mai are nici o credibilitate în Moldova. ONG-urile media din țară cer demisia ministrului, oare ministrul va înțelege că și mass-media cere justiție?!
1 Independența Republicii Moldova este o perioadă a speranţelor ratate şi a viselor nerealizate, a opinat pentru IPN Petru Macovei, directorul executiv al Asociației Presei independente din Moldova. Principalul eşec în cei 25 de ani de independență este că Moldova nu a reuşit să iasă din zona de influenţă a Federaţiei Ruse, ceea ce au reuşit să facă ţările baltice. Dacă Moldova ar fi mers alături de ele în 1991-1992 şi ar fi avut guvernanţi care se gândesc la binele acestei ţări şi nu la interesele lor, guvernanţi care nu se lasă influenţaţi de diverse centre geopolitice mondiale, sigur că Republica Moldova era să fie în acest moment membră a Uniunii Europene şi o ţară cu o stabilitate financiară şi economică, o ţară în care cetăţenii au un grad de bunăstare mult mai mare decât îl au acum şi nu ar fi fost ţinta unor furtuni geopolitice, susține expertul.
2 Jurnaliști formați în Găgăuzia pentru Găgăuzia. Rectorul universității din UTAG, Zinaida Aricova, a declarat pentru GAGAUZINFO că o nouă grupă cu specialitatea Jurnalism a fost creată în cadrul instituției de învățământ. Toate locurile alocate sunt la buget, iar 40% din grila de studiu va fi în limba găgăuză. Disciplinele vor fi predate de profesori locali și cei invitați din Chișinău. De asemenea, vor fi invitați jurnaliști din autonomie. Admiterea la Universitatea de Stat din Comrat se va desfășura pînă la 25 august.
3. ZIARUL DE GARDĂ informează despre dosarul penal pe numele lui Gheorghe Popa, judecătorul din localitatea Telinești, reținut în flagrant în timp ce ar fi primi în octombrie 2013 mită de 200 mii dolari. Popa ar fi fost trimis la Curtea Supremă de Justiție la rejudecare, după ce instanța de Apel constata că faptele magistratulio ar constitui o contravenție care nu poate fi pedepsită din cauza termenului prescripției. Acesta ar fi condamnat în 2014 la 7 ani de privațiune de libertate și plata unei amenzi de 160 mii de lei. Sentința judecății a fost pusă în aplicare mult mai târziu decât prevede legea. De menționat că acesta este primul caz de investigare de corupție a unui judecător în RM.
4. Autoritatea Națională de Integritate (ANI) din Moldova nu se va mai putea sesiza din materialele din mass media, deoarece, în opinia ministrului Justiției, Vladimir Cebotari, ”presa nu mai este o sursă veridică de informare”, de aceea mijloacelor de informare în masă sunt excluse din legea ANI, ca surse din care inspectorii de integritate se vor putea sesiza pentru a face controale, informează site-ul de știri, REPORT. Într-un interviu pentru „Moldova Curată”, ministrul Justiției şi-a argumentat poziţia prin faptul că presa s-a divizat în funcție de preferințele politice și ar fi implicată în cele mai grave probleme pe care le-a avut Republica Moldova în ultima perioadă, precum fraudele bancare, iar Comisia Națională de Integritate a avut mai multe autosesizări din articolele din presă, care nu au fost suficient de bine documentate şi care doar i-a creat volum de muncă fără vreun rezultat. Organizațiile nonguvernamentale de media califică declaraţiile ministrului ca fiind inadmisibile şi solicită repunerea în drepturi a mass media.
5. Republica Moldova este în continuă tranziţie. Unii compatrioţi s-au adaptat deja la această stare de lucruri, iar alţii tot încearcă să provoace un salt nou, calitativ. „Avem multe să spunem ţării, dar avem dreptul şi să cerem”, susţine pentru IPN directorul Centrului pentru Politici și Analize în Sănătate (PAS). În opinia acestuia, în astfel de tranziţii te simţi de parcă ai trăi o confruntare continuă, care s-a cronicizat şi e nevoie de o intervenţie principial nouă pentru a ieşi din această tranziţie interminabilă.
6. Portalul GAGAUZINFO relatează că poliția a depistat în satul Tomai, raionul Ceadîr Lunga, un lot de muniţii şi substanţe explozive. Ca rezultat al valorificării informaţiei deţinute de oamenii legii, în cadrul măsurilor speciale de investigaţie, într-o clădire părăsită, au fost depistate şi ridicate 257 de cartuşe pentru arme cu ţeava ghintuită de diferit calibru, 110 cartuşe de vânătoare, o grenadă ,,VUS-17” pentru aruncător de grenade automat ,,АГС-17”, 2 grenade de mînă de model ,,RG- 42”, 3 focoase pentru grenade de mînă ,,UZRGM”, 2 lumânări fumigene ,,DM -11”, o încărcătura de start pentru grenadă ,,PG- 7”, 400 gr de trotil (TNT) şi două încărcătoare cu cartuşe pentru pistol-mitralieră ,,AK-74”. Proviniența acestor arme se atestă ca fiind din Federația Rusă. O acțiune asemănătoare are loc simestrial în această regiune a Moldovei.
7. Pavel Cuzuioc – regizorul documentarului despre oamenii din umbră „SECOND ME”, inclus pe lista participnților la Festivalul Internațional de Film de la LOCARNO, Italia. Evenimentul se va desfășura în perioada 3-13 august, scrie ZIARUL DE GARDĂ. Filmul relatează povestea a trei garderobieri, subiectul construindu-se pe emoțiile și grijile lor cotidiene. Din filmografia autorului amintim filmul documentar Trois femmes de Moldavie (2006), Doina Groparilor/Diging for life, totodată scurtmetrajul Raisa.
8. Capitala Găgăuziei, goală, săracă și cu dragoste față de Rusia, scrie portalul MOLDOVA.ORG. Jurnalistul este impresionat de sărăcia întâlnită pe străzile așa zisei capitale, dar și de lipsa oamenilor. După mai multe întâlniri cu persoane reprezentative în viața culturală a regiunii, se ajunge la concluzia că istoria găgăuzilor este alimentată de legende. Se constată că limba de circulație este rusa, iar dialectul găgăuz nu este cunoscut de toți etnicii găgăuzi. Deși sunt multe școli în care limba română este obligatorie, majoritatea nu cunosc nici trei cuvinte înșiruite într-o propoziție. Limba a fost un factor care i-a izolat și i-a îndepărtat de Chișinău, motivând că restul populației din RM i-a ignorat. În acest sens, au dezvoltat o afecțiune maladivă față de Federația Rusă, astfel cea mai mare parte din tineri imigrează în capitala rusă la munci, studii..sau chiar să își reconstruiască familiile. Jurnalistul amintește că noul bașkan al regiunii, Irina Vlah, a emis un comunicat că aceștia nu vor respecta noile modificări din Codul Audiovizualului al RM, care presupune excluderea limbii ruse din sfera socială a RM, și că modificările vin în contradicție cu interesele și necesitățile cetățenilro din autonomie. Argumentul politicienilor sunt cele două referendumuri desfășurate ilegal în 2 februarie 2014, prin care majoritatea găgăuzilor s-au arătat voluntari pro Rusia.
9. Primarul orașului Cricova consideră că cel mai mare eșec al RM de la independeță până în prezent este nesoluționarea conflictului transnistrean, pentru care astăzi Republica Moldova nu este un stat integru, și un alt eșec este criza economică care nu răspunde aștepărilor oamenilor, informează IPN. Edilul menționează că în pofida problemelor existente, copiii ar trebui să fie crescuți cu dragoste de țară, să fie educați și devotați țării lor. Valentin Guțan este ales primar în orașul Cricova la al 8-lea mandat consecutiv.
10. În rândul ţărilor europene, Moldova este țara cu cel mai înalt nivel de migrare a populației peste hotare, în special în scop de muncă. Condițiile socio-economice și instabilitatea politică din Republica Moldova nu creează premise pentru diminuarea acestui fenomen, scrie AGORA. În special, fenomenul migrației femeilor este resimțit în mediul rural, circa 70% din totalul acestora. Peste 2/3 dintre femeile, care pleacă peste hotare în scop de muncă, au vârsta de 15-44 ani. Limitările principale cu care se confruntă femeile migrante sunt cele cu referire la încadrarea în muncă la revenire, accesul la sănătate și protecție socială, aspectele psihoemoționale și de comportament conexe tradiționalismului și stereotipurilor persistente în țară.