Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Printre evenimentele importante ce au avut loc in anul 2013, festivalul Kumbh Mela ocupa un loc special deoarece acest eveniment cu caracter religios are loc o data la 12 ani, iar la fiecare ciclu de 12 ani, adica o data la 144 de ani, are loc cea mai mare adunare de oameni din lume, adica Maha Kumbh Mela. A 12-a repetitie a avut loc in anul 2013, iar evenimentul a avut loc in orasul indian Allahabad( Prayag) in perioada 27 ianuaruie – 25 februarie.
Kumbh Mela este un eveniment cu caracter religios, hindus, in cadrul caruia numerosi pelerini se strang pentru a face bai de purificare in raul sacru, Gange. Adunarea cu ocazia Kumbah Mela este considerata cea mai mare adunare pasnica de oameni, reunind in anul 2013, aproximativ 100 de milioane de vizitatori. Aceasta adunare are loc la fiecare trei ani si se desfasoara, prin rotatie, in patru orase sacre din India, respectiv Haridwar, Allahbad( Prayag), Nashik si Ujiain, iar Maha Kumbh Mela are loc o data la 12 ani, tot prin rotatie, in unul dintre aceste locuri sacre. In fiecare dintre cele patru locuri, apele in care pelerinii se scalda sunt Gange la Haridwar, la confluienta dintre Gange, Yamuna si miticul Saraswati in Allahbad, in Godawari la Nashik si in Shipra la Ujian.
Conform mitologiei hinduse, exsista o legenda care sta la baza acestor bai de purificare. Potrivit acestei legende, Deva, zeii, si Asuri, demonii, au rascolit Oceanul de lapte (Ksirabdhi), in cautarea nectarului divin, elixirul nemuririi, Amrita. Pentru a putea scoate potirul ( kumbh, in limba hindi) cu Amrita din apele
oceanului, Deva si Asuri si-au unit fortele. Imediat ce Amrita a fost adusa la suprafata, demonii au pornit lupta impotriva zeilor, pentru a obtine potirul cu nectarul divin. Pe parcursul luptei, ce a durat 12 zile, echivalentul a 12 ani umani, cateva picaturi din pretiosul elixir, au cazut in 4 locuri, in Prayag, Hardiwar, Ujjain si Nashik. In timpul luptei, planeta Jupiter, Luna si Soarele au jucat un rol important in protejarea potirului de a nu se rupe. Astfel, pentru a comemora acest eveniment sfant, Kumbh Mela este celebrate la fiecare doisprezece ani, in cele patru locuri unde a picurat Amirita. In functie de pozitia Soarelui, Lunii si planetei Jupiter, se hotaraste orasul unde va avea loc Kumbh Mela. Astfel, in momentul in care Soarele si planeta Jupiter se afla in semnul Leului, evenimentul are loc la Nashik, cand Soarele se afla in Varsator, evenimentul are loc la Hardiwar, cand Jupiter este in Taur, iar Soarele in Capricorn, adunarea are loc la Prayag, iar Soarele si Jupiter in Scorpion duc evenimentul la Ujjain. Fiecare oras este ales in functie de pozitia celor doi astri si a planetei Jupiter, deoarece doar atunci locurile dobandesc puteri speciale, iar scladatul in raul sacru ajuta la purificarea si iertarea pacatelor. Calcularea in avans a locurilor unde va avea loc evenimentul religios se face in urma unor combinatii speciale a pozitiei zodiacale a Soarelui, Lunii si Jupiter.
Maha Kumbh Mela din 2013, de la Allahbad (Prayag), a avut loc in luna Magh. In hindusa “Agh” inseamna
“pacat”, iar “Magh” inseamna “alungarea pacatului”, ceea ce inseamna ca scaldatul de anul trecut a avut o insemnatate si mai ridicata pentru stergerea pacatelor si obtinerea purificarii. Scripturile hinduse spun ca baia in luna Magh, facuta inaintea rasaritului este cea mai purificatoare.
Ritualul scaldatului in raul orasului in care are loc Kumbha Mela, este cea mai importanta parte a evenimentului, ce a inregistrat pana la 75 de milioane de vizitatori. Pe langa scaldat au loc discutii religioase, cantari devotionale, hranirea in masa a barbatilor si femeilor sfinte, precum si a saracilor si adunari in cadrul carora doctrinele religioase sunt dezbatute si standardizate.
Purnima (luna plina) este momentul cel mai potrivit pentru efectuarea ritualurilor religioase, iar scaldatul in Mauni Amavasyap ( ziua lunii noi, cand soarele si luna se afla in zoia capricornului) este cel mai important moment al evenimentului. Mauni se refera la ascetii (sihastri) care practica tacerea, aspect foarte important al disciplinei spirituale. Tacerea simbolizeaza starea de unitate cu sine si initierea unui dialog interior.
Alte zile importante pentru scladat in timpul Kumbha Mela sunt Ekadashi, Basant Panchami si Rath Saptami. Ekadashi este atunci cand luna se afla fie cel mai aproape de pamant, fie la cea mai mare distanta. Basant Panchami reprezinta inceputul primaverii si nasterea zeitei Saraswati, zeita cunoasterii si a raurilor. Rath Saptami este dedicata nasterii zeului soare, Surya.
Mauni Amavasyap din 2013 a avut loc pe 14 ianuarie si a marcat cea mai mare baie din cadrul evenimentului, Marea Baie Regala, la care au participat aproximativ 30 de miloane de adepti si asceti.
Kumbah Mela reprezinta o oportunitate rara pentru public de a asista la unele dintre cele mai vechi si mai sacre ritualuri din India, transmise de-a lungul generatiilor de la regii Indiei, practicate de elita preotilor Brahmani si asistati de calugari, intelepti si sadhus – oameni considerati sfinti, calugari, asceti si initiati, practicanti de yoga, din diferite culturi ale lumii, care apar foarte rar in public. Sadhus sunt usor de recunoscut dupa straiele precare de culoarea sofranului, parul lung, impletit, si pielea acoperita cu cenusa Vibhuti, exact ca in traditia mitica. Unii sadhus, denumiti naga sanyasis, nu poarta haine nici macar in timpul iernii severe.
In urma unei vizite efectuate in India, pe parcursul festivalului Kumbah Mela din 1895, scriitorul Mark Twain s-a aratat deosebit de impresionat si incantat de tot ceea ce a putut vedea. “Este minunata puterea credintei de genul acesta, care poate conduce multimea de oameni batrani si slabi, tineri si fragili, sa intre fara nicio ezitare, fara nicio ezitare intr-o astfel de calatorie incredibila si sa indure suferintele fara niciun murmur. Ca o fac din dragoste, sau ca o fac din frica, nu am reusit inca sa inteleg motivul lor. Indiferent de ceea ce sunt impulsionati, evenimentul nascut este dincolo de imaginatie, minunat din punctul de vedere al oamenilor ca noi, albi impasibili.”
Pe langa aspectele religioase care sunt reunite pe parcursul festivalului, Kumbah Mela include pana la cea mai mica forma de neplacere urbana. Este deosebit de aglomerat, foarte zgomotos – difuzoarele parca se afla intr-o competitie atat ziua cat si noaptea, si este foarte poluat – aici exsista cele mai rudimentare instalatii de eliminare a deseurilor si de salubritate.
Potrivit unui studiu realizat de The Guardian, pe parcursul a 6 ani, folosindu-se de diverse experimente, s-a ajuns la concluzia ca desi sunt inconjurati de acesti factori perturbatori, oamenii vorbesc despre experienta Mela in termeni extrem de pozitivi. Intr-un interviu, realizat in mijlocul vacarmului, in loc sa fie afectat de zgomotul de fundal, kalpwasi ( pelerin) s-a descrie ca fiind “senin” si “ fericit”. Analiza ziaristilor de la Tha Guardian sugereaza faptul ca punctul de plecare consta in dezvoltarea unei identitati commune. Kalpwasis vin sa se vada si sa-i vada pe ceilalti de la festival ca un grup, ca “noi” si nu ca“eu” si “tu”. Pe de-o parte acest lucru transforma relatiile dintre ei. Oamenii inceteaza sa-i considere pe ceilalti diferiti fata de ei si impartasesc aceleasi perspective si obiective. Pelerinii se asteapta sa fie de acord cu altii, opiniile sa le fie validate de catre ceilalti si sa primeasca suport de la oamenii din jur. Toate acestea fac interactiunea sociala lina si relatii sociale aduc satisfactie. Pe de alta parte, faptul ca pelerinii au obiective comune cu ceilalti, le permite sa inteleaga si sa respecte opiniile celorlalti, dar si sa lupte impreuna pentru indeplinirea acestor obiective fundamentale. In timpul festivalului ei isi respeca spatiul unul celuilalt, nu se intrerup niciodata din indeplinearea devotiunilor si nu se barfesc. In felul acesta, spre deosebire de viata de zi cu zi, cand munca, vecinii si familia ii distrag si ii aduc inapoi la realitate, aici credinciosii sunt capabili sa realizeze scopul fundamental, acela de a duce o viata spirituala.
Studiul celor de la The Guardian demonstreaza in mod deosebit puterea de identitate in transformarea experientei colective si puterea experientei colective in transformarea vietii de zi cu zi. Se arata cum sentimentul de identitate comuna ofera acel sentiment de comunitate si civilizatie de care se vorbeste foarte mult, iar cel mai remarcabil lucru este ca tocmai aceasta identitate comuna imbunatateste bunastarea fizica a oamenilor, dupa participarea la festivalul Kumbha Mela.
“De obicei, oamenii presupun ca multimile – multimile zgomotoase, mai ales – sunt factori de stres care distrag atentia oamenilor de la starea de bine. Surprinzator insa, pelerinii de la Mela se simt bine…de fapt, mai mult decat bine…sunt la limita extazului”, a explicat doctorul Nick Hopkins de la Universitatea Dundee, rugat sa comenteze concluziile studiului. Sociologul francez Emile Durkheim, a folosit pentru prima data cuvantul “efervescenta” pentru a descrie entuziasmul multimii. Multi cred ca Anand ( bucurie), cuvantul folosit de pelerini pentru a descrie experienta traita la festival, este mai aproape de efervescenta, mai ales ca Durkheim a studiat experientele religioase. Cu ani in urma, revista medicala The Lancet, a publicat o serie de artiocole prin care se explica de ce multimea este daunatoarea sanatatii. Insa aceasta prejudecata a fost combatuta de conculziile studiului celor de la The Guardian, care arata ca evenimentul “de fapt, creste bunastarea mentala si fizica a oamenilor”, si totodata demonstreaza “importanta comunitatilor si grupurilor in sustinerea sanatatii noastre”. Doctorul Hopkins gaseste aceste concluzii foarte interesante, fiind de acord cu faptul ca ritualurile sunt completate intotdeauna de credinta. ”Exista insa si o dimensiune sociala. De exemplu ca sa se scalde in Gangele inghetat, este foarte important sa fie sprijiniti de ceilalti. Sprijinul altora este important pentru indeplinirea angajamentelor bazate pe credinta”, mai explica Dr Hopkins. In mod evident, cea mai mare adunare religioasa este posibila deoarece credinta intalneste colectivul.
La cea de-a 38 editie a Festivalului International de Film de la Toronto, din 2013, documentarul ce prezinta o poveste reala in contextul festivalului Maha Kumbah Mela, a devenit rapid titlul indian favorit. “Faith Connections”, scris si regizat de Pan Nalin, este un film absolut seducator. Dupa ce a vazut premierea de la Toronto, regizorul american Darren Aronofsky a descris documentarul ca fiind “o frumoasa meditatie in cadrul celei mai mari adunari spirituale de oameni”.
“Am plecat la Allahabad ca turist si m-am intors coplesit complet de ceea ce am intalnit acolo. Am fost foarte atent sa nu creez un documentar obisnuit despre Maha Kumbh. Asta ar fi compromis toata munca. Asa ca am cautat in aceasta mare naucitoare de oameni, povesti cu incarcatura emotionala”, a declarat Pan Nalin.
“Faith Connesctions” se concentreaza, printre altele, pe un fugar de 10 ani care isi doreste sa devina un gangster de temut, un yoghin ce are grija de un copil abandonat si o familie innebunita de durere ce isi cauta copilul pierdut.
Chiar daca este cunoscuta drept cea mai mare adunare pasnica de oameni din lume, Maha Kumbh Male din 2013, a fost umbrita de moartea a cel putin 36 de oameni si ranirea altor 30, in urma unui incident din gara orasului Allahbad. Zeci de mii de oameni asteptau sa urce la bordul unui tren, in momentul in care oficialii feroviari au anuntat o schimbare de ultim moment a peronului, ceea ce a condus la declansarea haosului. Martorii acuza politia pentru aceasta actiune.
“Am fost anuntati ca trenul nostru va ajunge la peronul cu numarul patru si imediat am inceput sa ne indreptam catre acest peron, traversand peste pasarela, cand am fost opriti de politie. Fortele de ordine au inceput sa ne loveasca din senin cu bastoanele si astfel s-a generat panica. Oamenii au inceput sa cada unul peste altul, iar in cel mai scurt timp am vazut oameni, in special femei si copii, calcati in picioare de catre altii” a explicat Shushanto Kumar Sen, martor la acest eveniment nefericit.
Politia a negat folosirea bastoanelor pentru a controla multimea. “A fost pur si simplu un caz de supraaglomerare. Oamenii se grabeau sa se intoarca si nu a fost destul spatiu pentru asta, pus la dispozitie de autoritatile feroviare”, a declarat ofiterul seuperior de p[olitie Arun Kumar.
Posturile de televiziune indiene au difuzat imagini cu multimea care se impimgea si se inghesuia in gara, in timp ce politia se chinuia sa restabileasca ordinea. “A fost un haos total. Nu a fost niciun medic sau o ambulanta pentru cel putin doua ore de la acest accident”, a declarat un martor pentru canalul de stiri NDTV India.
Pelerinaj religios si festival, in acelasi timp, milioane de oameni din intreaga lume, din culturi, nationalitati si credinte diferite se reunesc in India, cu ocazia acestui eveniment monumental si maiestuos. In contextul vremurilor pe care le traim Maha Kumbh Mela este un eveniment extraordinar, este un exemplu uimitor de credinta puternica.
