Kabul: Primul mare oraș care riscă să rămână fără apă până în 2030

Material realizat de Diana Voicu

Capitala Afganistanului, Kabul, având o populație estimată la 7 milioane de locuitori, riscă să devină primul mare oraș al lumii care își va pierde în totalitate resursele de apă, conform unui raport publicat de ONG-ul Mercy Corps. Studiile efectuate de experți au arătat că nivelul apei subterane din capitala afgană a scăzut drastic în ultimii ani, din cauza supraexploatării și schimbărilor climatice, ceea ce a condus la o adevărată criză umanitară și la goana după așa-numitul „aur albastru”. 

Raportul publicat în luna aprilie a acestui an prezintă gravitatea situației cu care se confruntă afganii, dar și cauzele care au dus la aceasta. Timp de mai mulți ani, au fost extrași anual 44 de milioane de metri cubi de apă în plus față de capacitatea naturală de regenerare a resurselor existente, iar efectele exploatării excesive își fac simțită prezența din ce în ce mai tare. Stratul acvifer din Kabul a scăzut cu 25-30 de metri doar în ultimul deceniu, iar preconizările experților spun  arată că acesta va dispărea complet până în 2030, reprezentând o amenințare uriașă pentru cel puțin 3 milioane de locuitori care ar putea fi relocați. 

Supraexploatarea resurselor nu este, însă, singura dificultate a orașului, profund afectat de schimbările climatice. Conform unui raport publicat la finalul anului 2023 de către Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, Afganistanul se află pe locul 6 în topul celor mai vulnerabile țări la schimbările climatice. Pe parcursul ultimilor ani, țara s-a confruntat cu perioade de secetă severă, cantități mult mai reduse de precipitații și temperaturi din ce în ce mai ridicate, ceea ce a dus la o evaporare mai rapidă a apei.

Un alt factor decisiv este presiunea cauzată de suprapopularea din ultimele decenii, Kabul ajungând, de la mai puțin de un milion de locuitori în anul 2001, să atingă numărul de 7 milioane în ziua de astăzi. Conform Al Jazeera, două decenii de intervenție militară a Statelor Unite în Afganistan au jucat, de asemenea, un rol important în această criză, deoarece mai mulți oameni au fost nevoiți să se mute în capitală după ce guvernarea din restul țării a avut de suferit.

Mai mult, potrivit raportului, UNICEF a estimat că peste jumătate din puțurile subterane din capitală, principala sursă de apă potabilă pentru locuitori, ar fi deja secate. Este evidențiat și gradul mare de contaminare a apei, aproape 80% din resursele existente fiind considerate nesigure din cauza nivelului ridicat de salinitate și de arsenic pe care îl conțin.

Toate aceste probleme au transformat obținerea apei potabile în Kabul într-o reală provocare pentru locuitorii săi, în special pentru cei cu venituri mici. Peste două treimi din familiile afgane au fost nevoite să se îndatoreze pentru a putea achiziționa apă potabilă, în timp ce altele cheltuie peste 30% din veniturile totale pentru satisfacerea acestei nevoi primare. 

Mai mult decât atât, anumite companii private profită de această criză pentru a-și spori câștigurile, săpând puțuri noi și folosindu-se de cantități mari de apă subterană pentru a o vinde ulterior la suprapreț. Astfel, se poate vorbi despre o goană după „aurul albastru”, cea mai dezirabilă resursă la momentul actual în Kabul. 

Deși este imposibil de declarat cu exactitate momentul în care va seca ultimul puț, experții consideră că „sfârșitul este aproape”. Conform cercetătorului Najibullah Sahid din cadrul institutului Afghanistan Water and Environment Professionals Network, putem percepe solul orașului Kabul precum un bol cu apă al cărei nivel scade constant și ireversibil.

În acest context, găsirea urgentă a unor soluții este imperios necesară. UNICEF a propus un proiect de amplasare a unor instalații de distribuire a apei potabile care funcționează cu ajutorul energiei solare. Peste 150 de astfel de sisteme au fost deja instalate pe teritoriul țării, unul dintre ele în satul Karmana, unde acum o comunitate de 7000 de oameni se bucură de apă potabilă aproape de casă, fără a mai fi obligați să parcurgă kilometri întregi până la cel mai apropiat râu. De asemenea, UNICEF furnizează o rețea de 45 de puțuri subterane care monitorizează nivelul apei, pentru a obține informații în timp real cu  privire la evoluția crizei.

Astfel, este nevoie de o implicare masivă atât a autorităților locale, cât și a organizațiilor internaționale în dezvoltarea infrastructurii de distribuire a apei potabile, pentru a încetini procesul de pierdere a unei resurse vitale cu care se confruntă în prezent capitala afgană.