Așa cum era de așteptat, președintele Barack Obama nu a ezitat până la nominalizarea unui judecător la Curtea Supremă, aruncând o presiune suplimentară asupra republicanilor care se chinuie să tempereze ascensiunea unui Donald Trump tot mai bine plasat în cursa pentru nominalizarea alegerilor prezidențiale. În Turcia, președintele Erdogan îi vrea și pe jurnaliști pe lista celor care pot fi acuzați de terorism, în timp ce negocierile de pace din Siria par a intra într-o perioadă complicată, atât ca o consecință a retragerii surprinzătoare a Rusiei – și a speculațiilor privind acest fapt – precum și a unei tentative a kurzilor din nordul țării de a proclama un sistem federal de administrare. În sfârșit, criminalul Anders Breivik acuză statul norvegian de…tentativă de omor, în timp ce zeci de milioane de africani din estul continentului sunt amenințați de foamete din cauza unei secete produse de fenomenul El Nino, care s-a manifestat în acest an în cel mai îngrijorător mod de când este monitorizat de meteorologi.
TITLURILE ZILEI
1. Președintele Barack Obama l-a nominalizat pe judecătorul moderat Merrick Garland pentru postul vacant de la Curtea Supremă a SUA, după decesul președintelui acestuia, Antonin Scalia, pe 13 februarie, scrie Reuters. În vârstă de 63 de ani, Garland este judecătorul suprem al influentei Curți de Apeluri a District of Columbia Circuit și un fost procuror, care și-a atras în trecut laudele, atât din partea democraților, cât și a republicanilor. Învestirea unui judecător pentru Curtea Supremă a SUA trebuie aprobată de Senat, un for dominat actualmente de republicani, care au promis că vor bloca orice eventuală propunere făcută de Obama, în speranța că începând de anul viitor va exista un președinte republican care să nominalizeze un judecător pe poziția vacantă. Cu toate acestea, președintele american a insistat ca Garland să aibă parte de o audiere corectă din partea senatorilor, subliniind că procesul democratic de nominalizare a membrilor Curții Supreme este în pericol.
2. Președintele rus Vladimir Putin este dispus ”să-l arunce peste bord” pe liderul de la Damasc, Bashar al-Assad, ca parte a înțelegerii cu privire la încheierea unui conflict care s-a întins pe durata ultimilor 5 ani în Siria, susțin oficiali ai puterilor occidentale, potrivit The Independent. Surse diplomatice înclină să creadă că retragerea bruscă a forțelor militare ruse, motivată prin declarația potrivit căreia acestea și-au atins obiectivul, reprezintă premiza de a-l obliga pe al-Assad să permită o tranziție politică. ”Assad poate să dea formă viitoarei constituții, însă Rusia știe că el nu are altă șansă în afară de a se retrage la un anumit punct, altfel se va ajunge la un nou impas”, a declarat un diplomat prezent la negocierile de pace de la Geneva, pentru publicația The Guardian.
3. Tribunalul suprem din Coreea de Nord l-a condamnat pe turistul american care ar fi încercat să sustragă un banner de propagandă dintr-o zonă interzisă a hotelului în care era cazat, la 15 ani de muncă silnică într-un lagăr de concentrare, scrie The Guardian. Otto Warmbier, un student de 21 de ani de la Universitatea Virginia, a fost judecat și condamnat într-un proces care a durat circa o oră, la Curtea Supremă a Coreei de Nord, fiind găsit vinovat de acte de distrugere. Warmiber fusese arestat în ianuarie când încerca să părăsească țara după ce a vizitat-o ca turist într-o excursie de grup cu ocazia Anului Nou.
4. ”Nu doar cel care apasă pe trăgaci, cât și cei care fac acest lucru posibil trebuie să fie considerați teroriști”, a afirmat președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, care a cerut ca definiția acestui termen să fie schimbată, pentru a-i include pe ”suporterii” acestora – parlamentari, activiști civili și jurnaliști, informează The Independent. Afirmațiile lui Erdogan au făcute la scurt timp după arestarea a trei academicieni sub acuzația de propagandă teroristă după ce aceștia au citit în public o declarație care a reiterat încetarea operațiunilor de securitate din sud-estul Turciei, o zonă predominant kurdă. Președintele turc a afirmat că cei trei academicieni vor plăti pentru ”trădarea” lor.
5. Zonele controlate de forțele kurde din nordul Siriei sunt așteptate să declare crearea unui sistem federal, în cursul zilei de joi, o decizie care este de așteptat să complice suplimentar negocierile de pace de la Geneva în privința războiului din Siria, relatează Reuters. Anunțul părții kurde survine ca o reacție a faptului că aceștia au fost lăsați pe dinafară în discuțiile privind procesul de pace din Siria. Actualmente, nu este clar ce noutate va aduce eventualul anunț privind federalizarea, în condițiile în care cele 3 zone controalte de kurzi în nordul Siriei au deja parte de autonomie.
6. Fostul președinte brazilian Luiz Inacio Lula da Silva va prelua funcția de șef al cancelariei celei care i-a succedat în funcție, actualul șef de stat Dilma Rousseff, anunță Reuters. Anunțul ar putea avea un dublu beneficiu – pe de o parte, Lula da Silva o poate ajuta pe Rousseff să depășească o criză de popularitate în urma căreia este de așteptat să existe tentative a fi suspendată și demisă din funcție, pe de alta, însuși ex-președintele brazilian își câștigă astfel imunitatea în fața procurorilor care îl acuză de spălare de bani. Parlamentarii de opoziție au reacționat vehement și au menționat că vor contesta numirea lui Lula da Silva din punct de vedere legal.
7. Anders Breivik, ucigașul care a asasinat 77 de persoane în 2011, a acuzat statul norvegian că a încercat să-l lichideze prin impunerea regimului de detenție solitar, informează BBC. Potrivit deținutului care se declară aderent la simpatiile extremei drepte, condițiile din penitenciar încalcă drepturile omului, o acuzație pe care statul o neagă, în cadrul unui proces intentat de Breivik. Mai mult, acesta s-a comparat cu fostul lider sud-african anti-apertheid, Nelson Mandela, atunci când a descris condițiile de detenție.
8. Partidul liberal-democrat, aflat la guvernare în Japonia, i-a cerut Executivului condus de Shinzo Abe să considere un eventual apel la arbitraj internațional cu privire la activitățile de forare ale Beijingului în regiunea disputată din Marea Chinei de Est, în acord cu o atitudine similară din partea Filipinelor, potrivit Reuters. Relațiile dintre China și Japonia rămân tensionate pe tema pretențiilor de suveranitate dintr-o zonă cu mai multe insule nepopulate, pe care Beijingul încearcă să le exploateze atât în scopuri militare și strategice, cât și pentru a-și extinde apele teritoriale.
9. Generalul Mohammad Ali Jafari, comandatul Corpului Gărzilor Revoluționarilor Islamici, o aripă ideologică a armatei Iranului, a afirmat că implicarea Iranului ăn conflictele regionale ajută Teheranului să împrăștie revoluția islamică pe mapamond, scrie Washington Times. Liderul militar a declarat că ”armatele străine și amenințările de securitate s-au transformat într-o oportunitate pentru ca Iranul să lanseze un dialog al Revoluției Islamice pe tot globul”. Jafari este doar ultima figură proeminentă a Iranului care enunță ambiții expansioniste și o retorică similară unor vremuri de război, în ciuda așteptărilor din partea SUA și a Occidentului ca Iranului să adopte un ton mai moderat după negocierile diplomatice pe tema programului nuclear al Teheranului.
10. Peste 36 de milioane de oameni sunt amenințați de foamete de-a lungul sudului și estului Africii din cauza celei mai grele perioade de secetă din ultimele decenii și a unor temeperaturi extreme, a avertizat Organizația Națiunilor Unite, potrivit The Guardian. Una dintre principalele cauze ale actualei secete, care a afectat țări dintr-o regiune cuprinsă de la Etiopia până la Zimbabwe o reprezintă unul dintre cele mai intense fenomene El Nino înregistrate în istorie. Potrivit unor climatologi, El Nino a inversat total modelele fenomenelor meteorologice normale pe tot globul, existând temerea că impactul creșterilor temperaturilor din ultimii ani ar putea provoca efecte extreme care ar putea face imposibilă abilitatea oamenilor din anumite zone de pe glob să le reziste.