Home / A fost azi în lume / 2021 / Guadelupa – Un teritoriu aparte al Uniunii Europene

Guadelupa – Un teritoriu aparte al Uniunii Europene

Material realizat de Mircea-Andrei Cuciureanu

Guadelupa este un teritoriu de peste mări al Franței, o insulă cu aproximativ 400.000 de locuitori aflată în inima Caraibelor. Încă de la primii pași făcuți în afara aeroportului din Pointe-à-Pitre ești lovit de un val puternic de căldură și de o umiditate ce, la început, poate fi copleșitoare. Este un colț de paradis ce impresionează prin priveliști grandioase, ploi calde, nisipuri fine, fructe exotice la tot pasul, ape puternice (dar cristaline), păduri de mangrove ce par interminabile, o floră dezarmant de diversă și o faună intimidantă, dar pașnică. Cu toate acestea, cele mai impresionante aspecte ale acestei insule sunt oamenii și valorile după care se ghidează aceștia. În acest articol voi îndrepta atenția asupra elementului uman, întrucât am avut șansa de a călători pe această insulă minunată prin intermediul Asociației Umaniste Române, printr-un proiect Erasmus+ organizat de Association Kairos-Paris. Proiectul s-a numit Conseil de L’Union Europeene pour la Jeunesse și a avut ca scopuri principale atât mai buna cunoaștere a Consiliului Uniunii Europene, cât și a culturii și populației din Guadelupa.

Plaja Plessis Nogent – Saint Rose

După o cafea savuroasă, băută pe terasa unui bungalou printre mici șopârle colorate și alți „vizitatori” prietenoși, am pornit la plimbare pe străduțele din Saint Rose, în căutare de localnici. Majoritatea persoanelor pe care le-am întâlnit au fost deschise, iar indiferent de unde ne aflam am fost întâmpinați de un zâmbet cald și un „Bonjour!” primitor. Prima „oprire” am făcut-o la un magazin de grădinărit (o mică afacere de familie, pornită și întreținută din pasiune), din cartierul Plessis Nogent, ca apoi să mergem în parcarea unui lanț de supermarketuri franțuzesc, aflat în același cartier și, pentru final, în portul din Saint Rose. Persoanele cu care am reușit să discutăm au preferat să nu fie înregistrate, ori fotografiate, dar au fost dornice să împărtășască cât mai multe informații.

Plessis Nogent

Primul lucru pe care l-am aflat este că timpul se scurge altfel în Caraibe. Oamenii nu se grăbesc, se bucură de fiecare rază de soare și adiere de vânt, iar când vine de vorba de sărbători celebrează de parcă ar fi ultima lor șansă. Se mândresc cu superbele costume tradiționale Creole (ce îmbină numeroase culori calde, pastelate), cu dansurile și muzica pline de suflet (Gwoca și cântecul specific la tobă) și cu festivalurile ce radiază bucurie și energie (în special Carnavalul din Guadelupa, ce durează două luni și se desfășoară în fiecare an chiar înaintea începerii Postului Paștelui). Alte sărbători importante sunt festivalul surfului (atracție importantă în special pentru tineri), sărbătoarea trandafirului (o seară ce este menită să apropie comunitatea de pe insulă prin dans, mâncare și muzică) și festivalul crabului (șansa perfectă pentru a testa o parte din mâncarea tradițională de pe insulă, profitând de abundența de crabi). 

Gwoca

Mâncarea din Guadelupa este realmente diversă și diferită. Se simt influențele Franței continentale, influențele clare ale Caraibelor și climei, dar și puternice influențe ale unui trecut marcat de sclavie și chin. Una dintre mâncărurile tradiționale ce provin din acest trecut cumplit este Bébélé. Aceasta este o supă făcută din măruntaie de taur, dombrés (mici găluști făcute din apă, făină și sare), fructul arborelui de pâine, banane și suc de lămâie. Acest tip de mâncare a ajuns în Guadelupa prin schimbul de sclavi, considerându-se că a fost adusă din zone precum Congo sau Angola. Alte mâncăruri specifice Creole sunt Poudre de Colombo (mirodenii asezonate, de origine indiană – aduse de migranții indieni în anul 1862), Bokits (cocă simplă de pâine care se prăjește în baie ulei) și accras (biluțe de cocă umplute cu tot felul de produse locale și prăjite în baie de ulei). Pe lângă acestea, trebuie menționate deserturile din fructe exotice, romul „agricol” de producție locală și origine controlată și punch-ul de fructe, puternic alcoolizat. 

Bébélé

Un ultim subiect pe care l-am discutat în detaliu a fost legat de conceptul de Uniune Europeană și de cât de europeni se simt locuitorii din Guadelupa. Din punctul de vedere al influențelor „continentale”, acestea se opresc la restaurantele europene și lanțurile de magazine (predominant) franțuzești. Locuitorii acestei insule sunt foarte mândri de cultura și de originile pe care le au, mai mulți dintre ei spunându-ne că „sunt europeni doar pe hârtie”, simțindu-se mai guadelupeni înainte de toate. Dată fiind istoria tumultoasă a acestei insule, ei consideră că această formă de mândrie le-a adus întotdeauna comunitatea mai aproape și i-a ajutat să treacă de orice provocarea le-a apărut în cale. 

Din punctul de vedere al Uniunii Europene, răspunsul a fost mult mai variat. Pe de-o parte există un sentiment de recunoștință față de comunitatea europeană în care au fost incluși prin intermediul Franței (provenit în special grație posibilităților de accesare de fonduri europene), dar pe de altă parte există și dubii clare. În primul rând, prețurile din Guadelupa sunt mai ridicate decât în alte zone ale Caraibelor, motivul principal fiind prețul la care cumpără gaz și petrol. Fiind o parte din Uniunea Europeană, acest teritoriu cumpără resurse de la aceleași surse ca Franța, respectând elementul complex de uniune vamală al UE. Pentru Guadelupa ar fi fost mult mai ieftin să apeleze la resursele țărilor din America de Sud. În al doilea rând, câțiva oameni și-au exprimat îngrijorarea față de dependența de resurse ce provin de pe continent, pe care ei nu le pot crește/cultiva pe insulă. Această îngrijorare vine din faptul că peștele de export a ajuns să fie preferat peste peștele local de ocean (sau crustaceele specifice insulei) și din faptul că alimente precum orezul (care nu poate fi cultivat în Guadelupa) a devenit un element cheie în bucătăria modernă de pe această insulă. Una dintre persoanele cu care am discutat ne-a povestit despre o criză a orezului în Guadelupa, provenită din întârzierea neprevăzută a unei nave de transport de marfă. Dată fiind dependența bucătăriei moderne de pe insulă, acest eveniment a dus la o criză istorică de orez.

În concluzie, Guadelupa este un teritoriu aparte, ce îmbină cu măiestrie cultura Creole și cultura europeană, fiind o oază a diversității și a incluziunii. Am descoperit oameni calzi, primitori, o diversitate fantastică de ocupații (de la fermieri, la avocați, căpitan de vas și sportivi), de hobbyuri (înot, pictură și urmărit de curse de cai) și naționalități (aproape toată Europa de vest și, inclusiv, o comunitate de 300 de români, reprezentată cu mândrie de asociația Maïastra). Oameni puternici, ce își iubesc cu adevărat comunitatea și identitatea, ce nu se tem provocări și ce trec împreună peste orice obstacol prin înțelegere și organizare (de la cutremure devastatoare, la uragane, tsunami-uri și erupții vulcanice). Un teritoriu european de peste mări, ce contribuie la diversitatea și varietatea unică și aparent nemărginită a Europei și Uniunii Europene.

Despre Cuciureanu Mircea Andrei

Vezi și

A fost 3 august în lume – Oficialii ruși au declarat că Vestul ar putea declanșa un război nuclear din cauza Ucrainei, UE confirmă reluarea negocierilor cu Iranul, Fostul cancelar al Germaniei a fost criticat pentru întâlnirea sa cu Vladimir Putin

Material realizat de Meda Dragomir Oficialii ruși au declarat că Vestul ar putea declanșa un …