Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
GRECIA
Drapelul țării: nouă dungi orizontale egale de albastru alternând cu alb; un pătrat albastru cu o cruce albă apare în colțul superior al lăncii; crucea simbolizează ortodoxia greacă, religia stabilită a țării; nu există o semnificație convenită pentru cele nouă dungi sau pentru culori;
Notă: Legislația greacă prevede că culorile steagului sunt cyan și alb, dar cyan poate însemna „albastru” în greacă, așa că nuanța exactă de albastru nu a fost niciodată stabilită și a variat de la un albastru deschis la un albastru închis de-a lungul timpului. În general, nuanța de albastru întâlnită în mod normal este o formă de azur.
ISTORIC: Grecia și-a obținut independența față de Imperiul Otoman în 1830. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea, a adăugat treptat insule și teritorii învecinate, majoritatea cu populații vorbitoare de greacă. În al Doilea Război Mondial, Grecia a fost pentru prima dată invadată de Italia (1940) și ulterior ocupată de Germania (1941-1944). Luptele au durat într-un război civil prelungit între susținătorii regelui și alți rebeli anticomuniști și comuniști. În urma înfrângerii acestora din urmă în 1949, Grecia a intrat în NATO în 1952. În 1967, un grup de ofițeri militari a preluat puterea, instaurând o dictatură militară care a suspendat multe libertăți politice și l-a obligat pe rege să fugă din țară. În 1974, după prăbușirea dictaturii, alegerile democratice și un referendum au creat o republică parlamentară și au abolit monarhia. În 1981, Grecia a aderat la CE (acum UE). A devenit al 12-lea membru al Uniunii Economice și Monetare Europene în 2001. Din 2009 până în 2019, Grecia a suferit o criză economică severă, din cauza a aproape un deceniu de cheltuieli excesive cronice și rigidități structurale. Începând cu 2010, Grecia a încheiat trei acorduri de salvare – primele două cu Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și FMI; iar al treilea în 2015 cu Mecanismul European de Stabilitate – în valoare totală de aproximativ 300 de miliarde de dolari. Guvernul elen a părăsit oficial cel de-al treilea program de salvare în august 2018.
Localizare: Europa de Sud, învecinându-se cu Marea Egee, Marea Ionică și Marea Mediterană, între Albania și Turcia;
Coordonate geografice: 39 00 N, 22 00 E
Suprafața totală: 131.957 kilometri pătrați, din care uscat: 130.647 km pătrați si 1.310 km pătrați de ape
Granițe: 1.110 kilometri
Țări învecinate: 4: Albania (212 km), Bulgaria (472 km), Macedonia de Nord (234 km) și Turcia (192 km);
Țărmuri: 13.676 kilometri
Ape maritime: ape teritoriale: 6 mile marine
Climat: temperat-; ierni blânde, umede; veri calde, uscate
Relief: muntos cu lanțuri care se extind în mare ca peninsule sau lanțuri de insule
Altitudini extreme: cea mai joasă – Marea Mediterană (0 m); cea mai înaltă – Muntele Olimp (2.917 m); altitudine medie – 498 m
Resurse naturale: lignit, petrol, minereu de fier, bauxită, plumb, zinc, nichel, magnezit, marmură, sare, potențial hidroenergetic
Dezastre naturale: cutremure severe
Notă: locație strategică care domină Marea Egee și apropierea sudică a strâmtorilor Turciei; o țară peninsulară, care posedă un arhipelag de aproximativ 2.000 de insule;
Populatie: 10.497.595 (estimare din 2023)
Rata natalității: 7,5/1.000 de oameni (estimare din 2023)
Rata mortalității: 12/1.000 de oameni (estimare din 2023)
Populatie urbană: 80,7% din totalul populației (2023)
Cele mai mari orașe: Atena – capitala (3,154 milioane de locuitori), Salonic (815.000 de locuitori) (2023)
Rata mortalitatii infantile: 3,5/1.000 de nasteri vii
Speranta de viata la naștere: 81,7 ani; barbati: 79,2 ani, femei: 84,4 ani
Limbi vorbite: greacă (oficială) 99%, altele (inclusiv engleză și franceză) 1%
Grupuri etnice: greci 91,6%, albanezi 4,4%, altele 4% (estimare din 2011)
Datele reprezintă cetățenia; Grecia nu colectează date despre etnie;
Religii: ortodocși 81-90%, musulmani 2%, alța 3%, niciuna 4-15%, nespecificată 1% (estimare din 2015)
Numele țării: Grecia
Forma convențională lungă: Republica Elenă
Forma convențională scurtă: Grecia
Forma locală lungă: Elliniki Dimokratia
Forma locală scurtă: Ellas sau Ellada
Etimologia numelui țării: numele englezesc derivă din denumirea romană (latină) „Grecia”, adică „Țara Grecilor”; grecii își numesc țara „Hellas” sau „Ellada”
Forma de guvernamant: republică parlamentară
Capitala: Atena, coordonate geografice: 37 59 N, 23 44 E
Diviziuni administrative: 13 regiuni (perifereies, singular – perifereia) și 1 stat monahal autonom* (aftonomi monastiki politeia); Agion Oros* (Muntele Athos), Anatoliki Makedonia kai Thraki (Macedonia de Est și Tracia), Attiki (Attica), Dytiki Ellada (Grecia de Vest), Dytiki Makedonia (Macedonia de Vest), Ionia Nisia (Insulele Ionice), Ipeiros (Epirus), Kentriki Makedonia (Macedonia Centrală), Kriti (Creta), Notio Aigaio (Marea Egee de Sud), Peloponnisos (Peloponez), Sterea Ellada (Grecia Centrală), Thessalia (Tesalia), Voreio Aigaio (Marea Egee de Nord)
Independența: 3 februarie 1830 (față de Imperiul Otoman); notă – 25 martie 1821, izbucnirea revoltei naționale împotriva otomanilor; 3 februarie 1830, semnarea Protocolului de la Londra prin care se recunoaște independența Greciei de către Marea Britanie, Franța și Rusia;
Ziua Națională: Ziua Independenței, 25 martie (1821)
Constituția: au existat mai multe anterioare; ultima a intrat în vigoare la 11 iunie 1975;
Amendamentele sunt propuse de cel puțin 50 de membri ai Parlamentului și aprobate cu o majoritate de trei cincimi din voturi, în două scrutine separate, la cel puțin 30 de zile unul de celălalt. Trecerea necesită votul cu majoritate absolută de către următorul Parlament ales. Intrarea în vigoare este finalizată printr-o „rezoluție parlamentară specială”. Articolele privind drepturile și libertățile omului și forma de guvernare nu pot fi modificate. Constituția a fost modificată în 1986, 2001, 2008 și 2019.
Cetățenia: nu se dobândește prin naștere; cel puțin un părinte trebuie să fie cetățean grec pentru a dobândi cetățenia; este recunoscută dubla cetățenie; este necesară rezidența de 10 ani pentru naturalizare;
Sistem juridic: sistem juridic civil bazat pe dreptul roman
Drept de vot: de la 17 ani; votul este universal și obligatoriu;
Șeful statului: Președintele Ekaterini Sakellaropoulou (din 13 martie 2020)
Șeful guvernului: Prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis (din 26 iunie 2023)
Cabinetul: Cabinetul este numit de președinte la recomandarea prim-ministrului.
Alegeri/numiri: Președinte este ales de Parlamentul Elen pentru un mandat de 5 ani (eligibil pentru un al doilea mandat). Președintele numește ca prim-ministru liderul partidului sau coaliției majoritare din Parlamentul Elen.
Puterea legislativă: Parlamentul elen unicameral sau Vouli ton Ellinon (300 de locuri; 280 de membri în circumscripții cu mai multe locuri și un singur loc și 15 membri – inclusiv 3 locuri pentru diaspora greacă – într-o singură circumscripție națională aleși direct prin vot cu reprezentare proporțională a listei deschise de partid; membri pot servi până la 4 ani); notă – doar partidele care depășesc un prag de 3% au dreptul la mandate parlamentare; partidele au nevoie de 10 locuri pentru a deveni grupuri parlamentare formale, dar pot păstra acest statut dacă partidul a participat la ultimele alegeri și a primit pragul minim de 3%;
Puterea juridică: cele mai importante instanțe sunt: Curtea Supremă Civilă și Penală sau Areios Pagos (este formată din 56 de judecători, inclusiv președinții instanțelor); Consiliul de Stat (instanța administrativă supremă) (formată din președinte, 7 vicepreședinți, 42 consilieri privati, 48 consilieri asociați și 50 judecători raportori, organizați în șase camere cu 5 și 7 membri; Curtea de Conturi (audit guvernamental și executare) este formată din președinte, 5 vicepreședinți, 20 de consilieri și 90 de judecători asociați și raportori;
Coaliția Alianței Radicale de Stânga-Progresiste sau SYRIZA-PS (Stefanos Kasselakis)
Partidul Comunist din Grecia sau KKE (Dimitrios Koutsoumbas)
Cursul libertății (Zoe Konstantopoulou)
Mișcarea Patriotică Democrată-Victoria sau NIKI (Dimitris Natsios)
Soluție greacă (Kyriakos Velopoulos)
Noua Democrație sau ND (Kyriakos Mitsotakis)
PASOK – Mișcarea pentru Schimbare sau PASOK-KINAL (Nikolaos (Nikos) Androulakis)
Spartani (Vassilis Stigas)
Emisii media (Broadcasting Media): mass-media de radiodifuziune dominată de sectorul privat; aproximativ 150 de canale TV private, dintre care aproximativ 10 difuzate la nivel național; 1 canal TV terestru deținut de guvern cu acoperire națională; 3 canale private prin satelit; servicii de televiziune prin satelit și cablu multicanal disponibile; peste 1.500 de posturi de radio, toate proprietate privată; radiodifuzorul deținut de guvern are 2 posturi naționale de radio;
Codul de internet al țării: .gr
Utilizatori de internet (număr total și procente din populație): 7,8 milioane de oameni (estimare din 2021), reprezentând 78% din totalul populației (estimare din 2021)
Cheltuieli: 3% din PIB (estimare din 2023), 3,9% din PIB (estimare din 2022), 3,7% din PIB (2021), 2,9% din PIB (2020), 2,5% din PIB (2019);
Efectiv militar (Military and security service personnel strengths): aproximativ 120.000 de militari activi (85.000 în armată; 15.000 în marină; 20.000 în forțele aeriene); aproximativ 35.000 de membri ai Gărzii Naționale (2023)
Forțele Armate Elene (HAF) sunt responsabile pentru protejarea independenței, suveranității și integrității teritoriale a Greciei. HAF menține, de asemenea, o prezență în Cipru (Forța Elenă din Cipru sau ELDYK) pentru a ajuta și sprijini Garda Națională Cipriotă. În calitate de membru al UE, NATO și al altor organizații internaționale, HAF participă la misiuni multinaționale de menținere a păcii și alte misiuni de securitate în străinătate, având un interes deosebit pentru misiunile care au loc în regiunile apropiate, cum ar fi Balcanii, Marea Mediterană și Marea Egee, Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Domeniile de interes pentru HAF includ instabilitatea în Balcani, disputele teritoriale cu Turcia și sprijinul pentru securitatea europeană prin UE și NATO.
Apartenența Greciei la NATO este o componentă cheie a securității sale. A devenit membru NATO în 1952 și ocupă o locație strategică în estul Mediteranei, pe flancul sudic al NATO. Grecia găzduiește mai multe facilități NATO, inclusiv cartierul general al Corpului Deployable Greece (NDC-GR) din Salonic, Centrul de Operații Aeriene Combinate din Larissa, Centrul Multinațional de Instruire pentru Operațiuni de Susținere a Păcii din Kilkis, Centrul Multinațional de Coordonare a Transportului Maritim din Atena și Baza navală, Centrul de pregătire operațională pentru interdicția maritimă și instalația de tragere a rachetelor NATO la Souda, Creta.
Armata Elenă (înființată în 1828) este formată din Armata Activă, Garda Națională, Rezervele Armatei de Înaltă Pregătire și Rezervele. Armata Activă are o armată și mai multe formațiuni de comandă la nivel de corp, inclusiv o comandă pentru Insulele Egee, un corp în Tracia pentru a păzi granița terestră greco-turcă și NDC-GR. Există mai multe sedii de divizie și aproximativ 20 de brigăzi de luptă, care includ forțe aeriene mobile, aeropurtate, amfibii, blindate, aviație cu elicoptere, infanterie și forțe mecanizate. Unitățile Gărzii Naționale sunt organizate în comandamente divizionare și de dimensiunea brigăzii și, de obicei, se bazează în regiunile de frontieră, atât pe continent, cât și pe unele dintre insulele Greciei.
Înființată de asemenea în 1828, misiunile Marinei includ operațiuni de prezență navală, protecția drepturilor suverane grecești, cum ar fi platforma continentală, ZEE și navele deținute de eleni, securitatea liniilor maritime de comunicație ale Greciei și proiecția puterii. Are comandamente separate pentru fregate, nave de patrulare, război cu mine, submarine, Marea Egee, supraveghere, amfibie, aviație și operațiuni speciale. Principalele sale nave de război includ 13 fregate și 10 submarine de atac, care sunt completate de nave de atac rapid și de patrulare de dimensiuni și capacități diferite.
Forțele Aeriene, înființate în 1911, sunt organizate în aripi, escadrile și grupuri și au aproape 200 de avioane de luptă de origine franceză și americană, plus avertizare timpurie, patrulare maritimă, recunoaștere, cisternă și avioane de transport, precum și elicoptere. De asemenea, au unități de apărare aeriană și antirachetă. (2023)
Dispute transnationale: Grecia și Turcia continuă discuțiile pentru a-și rezolva disputele complexe maritime, aeriene, teritoriale și de frontieră din Marea Egee. Grecia are un zid de securitate de-a lungul unei părți a graniței sale terestre cu Turcia pentru a descuraja trecerea frontierei de către migrați și a anunțat intenția de a extinde zidul de-a lungul întregii granițe.
Refugiați și persoane dislocate în interiorul granițelor:
Refugiați (statele de origine): 41.594 (Siria), 33.549 (Afganistan), 14.228 (Irak), 6.366 (Cisiordania și Gaza) (la jumătatea anului 2022); 25.050 (Ucraina) (începând cu 30 iunie 2023);
Persoane apatride: 4.488 (2022)
Notă: 1.272.420 de sosiri estimate de refugiați și migrați (ianuarie 2015-noiembrie 2023)
