Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Insulele Filipine
Drapelul tarii:
Doua benzi egale dispuse pe orziontala, o banda albastra (in partea de sus) si o banda rosie; un triunghi echilateral de culoare alba se bazeaza pe partea de ridicare a steagului; in partea centrala a triunghiului se afla un soare galben cu opt raze primare; fiecare colt al triunghiului are a o stea cu cinci colturi, stelele sunt mici si galbene; albastrul reprezinta pacea si justitia, rosul simbolizeaza curajul iar triunghiul reprezinta egalitatea; razele amintesc de primele opt provincii ce au dobandit independenta fata de Spania, in timp ce stele reprezintă cele trei diviziuni geografice majore ale ţării: Luzon, Visayas, si Mindanao; design-ul steagului dateaza din anul 1897
nota: in timp de razboi, pavilion este arborat cu susul in jos, cu banda rosie in sus
ISTORIC:
Isulele Filipine au devenit o colonie spaniola in secolul al 16-lea; au fost cedate Statelor Unite in anul 1898, in timpul razboiului Americano-Spaniol. In 1935, Filipinele au devenit o comunitate care se auto-guverneaza. Manuel Quezon a fost ales presedinte si a fost insarcinat cu pregatirea tarii pentru independenta dupa 10 ani de tranzitie. Dar in 1942 insulele au cazut sub ocupatie japoneza in timpul celui de-al II-lea Razboi Mondial, dar in perioada 1944-1945 trupele americane si filipine au luptat impreuna pentru redobandirea controlului. In 4 Iulie 1946 Republica Insuleleor Filipine si-a dobandit independenta. O perioada de 20 de ani in care Ferdinand Marcos a fost la putere, s-a terminat in anul 1986, cand o miscare din Manila, “puterea poporului”(EDSA 1) l-a fortat pe Marcos sa plece in exil si a instalat-o pe Corazon Aquino ca presedinte. Presedentia ei a fost impiedicata de cateva incercari de lovituri de stat care a impiedicat o revenire la o stabilitate politica completa si o dezvoltarea economica propice. In anul 1992 a fost ales presedinte Fidel Ramos. Administratia sa a fost marcata de cresterea stabilitatii si de progrese in privinţa reformelor economice. In anul 1992, Statele Unite a inchis ultimele baze militare de pe insule. In anul 1998 Joseph Estrada a fost ales presedinte, iar in anul 2001 a fost inlocuit chiar de vicepresedintele lui, Gloria Macapagal-Arroyo, dupa ce in Ianuarie 2001 dupa ce procesul de coruptie impotriva lui Estrada a esuat , o alta miscare “puterea poporului” (EDSA 2) a cerut demisia presedintelul. Macapagal-Arroyo a fost aleasa presedinte in Mai 2004 pe un termen de 6 ani. Presedentia ei a fost marcata cateva de mai multe acuzatii de coruptie dar economia filipineza a fost printre putinele economii care nu au reusit sa evite criza financiara global ce a inceput in anul 2008. Benigno Aquino III a fost ales presedinte in Mai 2010, tot pe o perioada de 6 ani. Guvernul filipinez se confrunta cu mai multe amenintari de la mai multe grupari teroriste, multe dintre aceste grupari sunt gasite si pe lista Organizatiei Anti-Teroriste a Statelor Unite ale. Manila a dus decenii la rand o lupta impotriva insurgentilor grupului etnic Moro, in sudul filipinelor. Dupa acest timp de revolte a venit si pacea, dupa un accord cu Frontul National. Insulele Filipine se confrunta cu tensiunie ce cresc din partea Chinei, in legatura cu controversatele dispute teritoriale din Marea Chinei de Sud.
GEOGRAFIE
Localizare: In sud-estul Asiei, in arhipelagul dintre Marea Filipinelor si Marea Chinei de Sud, la est de Vietnam
Coordonate geografice: 13 00 N, 122 00 E
Suprafata totala: 300,000 kilometri patrati, din care uscat: 298,170 km patrati si 1,830 km patrati de ape
Granite: 0 kilometri
Tarmuri: 36,289 kilometri
Ape maritime: poligon iregulat ce se extinde pana la 100 de mile marine de la litoral cum au fost definite de tratatul din anul 1898; incepand cu anii 1970 Filipinele au de asemenea un zona sub forma de poligon in Marea Chinei de Sud ce atinge pana la 285 mile marine in latime
Climat: climat tropical-marin; muson nord-estic (intre Noiembrie si Aprilie); musonul sud-vestioc (intre Mai si Octombrie)
Relief: cea mai mare parte a reliefului este formata din munti cu depresiuni inguste extinse inspre zonele de coasta
Altitudini extreme: cea mai joasa – Marea Filipinelor 0 m; cea mai inalta – Muntele Apo 2,954 m
Resurse naturale: cherestea, petrol, nichel, cobalt, argint, aur, sare, cupru
Nota geografica: Arhipelagul Filipinez este format din 7,107 insule; situata favorabil la conjunctura mai multori corpuri de apa din sud-estul Asiei: Marea Chinei de Sud, Marea Filipinelor, Marea Sulu , Marea Celebes si stramtoarea Luzon
POPULATIE
Populatie: 103,775,002
Rata natalitatii: 24.98 nasteri/1.000 de oameni (estimare iulie 2011)
Rata mortalitatii: 4.98 decese/1.000 de oameni (estimare iulie 2011)
Populatie urbana: 49% din totalul populatiei (2010)
Cele mai mari orase: Manila (capitala) 11.449 milioane; Davao 1.48 million; Orasul Cebu 845,000; Zamboanga 827,000 (2009)
Rata mortalitatii infantile: 18.75 decese/1.000 de nasteri vii
Speranta de viata la nastere: 71.94 ani; barbati: 68.99 ani, femei: 75.03 ani
Grupuri etnice: Tagalog 28.1%, Cebuano 13.1%, Ilocano 9%, Bisaya/Binisaya 7.6%, Hiligaynon Ilonggo 7.5%, Bikol 6%, Waray 3.4%, alte grupuri etnice 25.3% (Recensamantul din 2000)
Religii: Catolicism 82.9% (Romano-Catolicism 80.9%, Aglipayan 2%), Islamism 5%, Evanghelicism 2.8%, Iglesia ni Kristo 2.3%, alte religii crestine 4.5%, alte religii 1.8%, religii nespicificate 0.6%, nicio religie 0.1% (recensamantul din 2000)
POLITICA
Numele tarii:
Forma conventionala lunga: Republica Filipine
Forma conventionala scurta: Republica Filipine
Forma locala lunga: Republika ng Pilipinas
Forma locala scurta: Pilipinas
Forma de guvernamant: republica
Capitala: Manila , coordonate geografice: 14 36 N, 120 58 E
Diviziuni administrative: 80 de provincii si 120 de orase concesionate
provincii: Abra, Agusan del Norte, Agusan del Sur, Aklan, Albay, Antique, Apayao, Aurora, Basilan, Bataan, Batanes, Batangas, Biliran, Benguet, Bohol, Bukidnon, Bulacan, Cagayan, Camarines Norte, Camarines Sur, Camiguin, Capiz, Catanduanes, Cavite, Cebu, Compostela, Davao del Norte, Davao del Sur, Davao Oriental, Dinagat Islands, Eastern Samar, Guimaras, Ifugao, Ilocos Norte, Ilocos Sur, Iloilo, Isabela, Kalinga, Laguna, Lanao del Norte, Lanao del Sur, La Union, Leyte, Maguindanao, Marinduque, Masbate, Mindoro Occidental, Mindoro Oriental, Misamis Occidental, Misamis Oriental, Mountain Province, Negros Occidental, Negros Oriental, North Cotabato, Northern Samar, Nueva Ecija, Nueva Vizcaya, Palawan, Pampanga, Pangasinan, Quezon, Quirino, Rizal, Romblon, Samar, Sarangani, Siquijor, Sorsogon, South Cotabato, Southern Leyte, Sultan Kudarat, Sulu, Surigao del Norte, Surigao del Sur, Tarlac, Tawi-Tawi, Zambales, Zamboanga del Norte, Zamboanga del Sur, Zamboanga Sibugay
orase concesionate: Alaminos, Angeles, Antipolo, Bacolod, Bago, Baguio, Bais, Balanga, Batac, Batangas, Bayawan, Bislig, Butuan, Cabadbaran, Cabanatuan, Cadiz, Cagayan de Oro, Calamba, Calapan, Calbayog, Candon, Canlaon, Cauayan, Cavite, Cebu, Cotabato, Dagupan, Danao, Dapitan, Davao, Digos, Dipolog, Dumaguete, Escalante, Gapan, General Santos, Gingoog, Himamaylan, Iligan, Iloilo, Isabela, Iriga, Kabankalan, Kalookan, Kidapawan, Koronadal, La Carlota, Laoag, Lapu-Lapu, Las Pinas, Legazpi, Ligao, Lipa, Lucena, Maasin, Makati, Malabon, Malaybalay, Malolos, Mandaluyong, Mandaue, Manila, Marawi, Marikina, Masbate, Mati, Meycauayan, Muntinlupa, Munoz, Naga, Navotas, Olongapo, Ormoc, Oroquieta, Ozamis, Pagadian, Palayan, Panabo, Paranaque, Pasay, Pasig, Passi, Puerto Princesa, Quezon, Roxas, Sagay, Samal, San Carlos (in Negros Occidental), San Carlos (in Pangasinan), San Fernando (in La Union), San Fernando (in Pampanga), San Jose, San Jose del Monte, San Juan, San Pablo, Santa Rosa, Santiago, Silay, Sipalay, Sorsogon, Surigao, Tabaco, Tacloban, Tacurong, Tagaytay, Tagbilaran, Taguig, Tagum, Talisay (in Cebu), Talisay (in Negros Occidental), Tanauan, Tangub, Tanjay, Tarlac, Toledo, Tuguegarao, Trece Martires, Urdaneta, Valencia, Valenzuela, Victorias, Vigan, Zamboanga (2009)
Independenta: 12 12 Iunie 1898 (independenta proclamata de la Spania); 4 Iulie 1946 (de la Statele Unite)
Ziua Nationala: Ziua Independentei, 12 Iunie (1898)
Constitutia: 2 Februarie 1987
Sistem juridic: sistem de drept civil mixt, comun, islamica si cutumiar
Drept de vot: de la varsta de 18 ani; vot universal
Puterea executiva:
Seful statului: Presedintele Benigno Aquino (de la data de 30 Iunie 2010); Vicepresedintele Jejomar Binay (de la data de 30 Iunie 2010); nota – presedintele este atat seful statului cat si cel al guvernului
Seful guvernului: Presedintele Benigno Aquino (de la data de 30 Iunie 2010)
Cabinet: Cabinetul este numit de presedinte cu consintamantul Comisiei de Numiri
Alegeri: presedintele si vicepresedintele sunt alesi in termeni diferiti printr-un vot popular pentru un singur termen ce dureaza 6 ani; ultimele alegeri au fost pe data de 10 Mai 2010 (urmatoarele alegeri vor fi in Mai 2016)
Puterea legislativa:
Congres (Kongreso) bicameral care este impartit in Senat (Senado – 24 de locuri – o jumatate din locuri sunt alese din 3 in 3 ani; membrii sunt alesi printr-un vot popular pentru un termen de 6 ani) si Casa Reprezentantilor (Zulungan Ng Nga Kinatawan – 287 de locuri – 230 de membrii care reprezinta districtele si 57 de membrii alesi pentru a reprezenta minoritatile speciale. Acestia sunt alesi pe baza unui loc pentru fiecare 2% din totalul voturilor, dar fiecare parte este limitată la trei scaune);toti membrii Casei sunt alesi printr-un vot popular pe un termen de 3 ani
nota: Constitutia limteaza Casa Reprezentantilor la un numar de 250 de membrii; dar acest numar a fost marit prin legislatia din Aprilie 2009 iar Curtea Suprema a decis ca membrii suplimentari de partid ar putea sta in Camera Reprezentanţilor, daca au primit numarul necesar de voturi
Alegeri: Senate – ultimele alegeri au fost pe data de 10 Mai 2010 (urmatoarele se vor tine in May 2013); Casa Reprezentantilor – ultimele alegeri au fost pe data de 10 Mai 2010 (urmatoarele se vor tine in May 2013)
Puterea juridica:
Curtea Suprema (15 judecatori sunt numiti de catre presedinte la recomandarea Consiliului Justitiei si a Baroului si pot servi pana la varsta de 70 de ani; Curtea de Apel ; Sandigan-bayan (tribunalul special pentru cazurile de corupţie si la audierea oficialilor guvernamentali)
Codul de internet al tarii: .ph
Dispute transnationale:
Dispute internationale:
Filipinele pretind suveranitate asupra recifului Scarborough (pe acest recif mai pretind suveranitate si China si Taiwan) si asupra unei anumite insule Spratly, cunoscuta in zona sub numele de Insula Kalayaan (Insula Libertatii) , care este la randul ei pretinsa si de China, Malaesia, Taiwan, si Vietnam; “Declaratia cu privire la conduita partilor in Marea Chinei de Sud” din anul 2002 a facilitat tensiunea in ceea ce priveste insula Spratly Islands dar s-a dizolvat repde dupa ce „un cod de conduita” legal a fost facut la cerinta tuturor disputantilor in aceasta problema; in Martie 2005, companiile nationale de petrol ale Chinei, Filipine si cele din Vietnam au semnat un accord comun pentru conducerea unor activitati seismice marine in insula Spratly; Filipine pastreaza o cerere latenta pentru Statul Sabah al Malaeziei in nordul insulelor Borneo bazat pe faptul ca Sultanatul statului Sului a permis guvernului filipinez de a urmari o cerere de suveranitate in numele său; negocieri pentru delimitari maritime continua si astazi cu insulele Palau.
Droguri ilicite:
Productia de metamfetamina a crescut in ultimii ani, in ciuda implicarii puternice a guvernului pentru a stopa aceasta problema; consumator major de amfetamina; producator de marijuana in special in zonele rurale, unde controlul dinspre Manila este limitat.
