Politicall.ro Educare prin informare
Material realizat de Anca Badea.
Bolivienii au votat pe 17 august în primul tur al alegerilor prezidențiale și parlamentare. Pentru prima dată în ultimii 20 de ani, formațiunile de stânga pierd teren politic, fiind excluse din turul doi al alegerilor prezidențiale ce va avea loc pe 19 octombrie. Este, de altfel, pentru prima dată când se organizează un al doilea tur de scrutin prezidențial de la revenirea la democrație a Boliviei în 1982.
Partidul MAS, sau Mișcarea pentru Socialism, a guvernat Bolivia aproape neîntrerupt de când fondatorul său, fostul președinte Evo Morales, a ajuns la putere ca parte a valului liderilor de stânga care au preluat funcții de conducere în America Latină la începutul anilor 2000. În acest timp, Morales a extins drepturile majorității indigene din țară, a protejat producătorii de coca împotriva programelor de eradicare sprijinite de SUA și a investit profiturile obținute din gaze naturale în programe sociale. Încercările din ce în ce mai insistente ale liderului de a-și prelungi mandatul, dar și acuzațiile de acte sexuale cu minori, au deteriorat imaginea publică a acestuia și l-au împiedicat din a continua să își exercite pe deplin influența politică.
În decursul mandatului lui Morales, Bolivia s-a bucurat de o creștere economică, cu accent pe populația indigenă și vulnerabilă. El În plus, a naționalizat sectorul gazelor naturale a fost naționalizat, iar profiturile au fost investite în programe sociale ce au redus sărăcia extremă la jumătate. și a investit profitul în programe sociale ce au reușit să înjumătățească sărăcia extremă. Totuși, investițiile insuficiente în exploatarea gazelor au afectat, pe termen lung veniturile provenite din această sursă, ce au scăzut de la 6.1 miliarde de dolari la doar 1.6 în 2024. Nemulțumirile bolivienilor s-au transformat într-un val extins de indignare în timpul mandatului ultimului președinte, Luis Arce, membru MAS și fost apropiat al lui Morales. Acesta s-a dovedit a fi extrem de antipatizat de majoritatea populației, în contextul celei mai grave crize economice care a lovit Bolivia din ultimele patru decenii.
Problemele economice ale țării au reprezentat, tema centrală a acestor alegeri. Scăderea producției de gaze naturale și, în consecință, reducerea exporturilor de acest tip, au dus la un regres al veniturilor din străinătate, esențiale pentru economia Boliviei. Astfel, un deficit al dolarilor americani a îngreunat importurile de carburanți și produse alimentare, determinând majorarea prețurilor. Prin urmare, rata inflației a crescut de la 2% acum mai puțin de doi ani la 24% în luna iunie a anului curent, deși veniturile cetățenilor au stagnat.
Conducerea MAS nu și-a asumat clar responsabilitatea crizei, pe fondul luptelor interne p ce au fracturat blocul de stânga. În timp ce Arce a dat vina pe fostul său mentor pentru situația dificilă în care se află statul, afirmând că aliații săi parlamentari i-ar fi boicotat și sabotat toate legile, Morales îl consideră pe Arce vinovat de trădare pentru că a refuzat să îl susțină. Fragmentarea stângii s-a transmis, mai departe, și în rândul candidaților în noua cursă pentru prezidențiale. În timp ce candidatul MAS nu a reușit să obțină decât puțin peste 3% din voturi, figura cea mai proeminentă din stânga, Andronico Rodríguez, văzut ca urmașul firesc al lui Morales, a fost nevoit să candideze independent și a fost, la rândul lui, acuzat de trădare.
Morales a renunțat cu dificultăți la puterea, atât în interiorul MAS și a mișcării de stânga boliviene, cât și asupra întregii țări. Acesta a reușit să-și păstreze o parte dintre susținătorii fideli, pe care i-a îndemnat să anuleze buletinele de vot în semn de protest, în ciuda îngrijorărilor că un astfel de gest în masă ar putea conduce la victoria dreptei prin reducerea voturilor pentru stânga. În consecință, 19% din voturi au fost declarate invalide, cu mult peste valoarea obișnuită ce nu ar trebui să depășească 6%. Astfel, cumulat, candidații stângii nu au reușit să depășească 15% din totalul voturilor.
Mulți dintre votanții din Bolivia speră că o schimbare a guvernării ar putea transforma soarta țării. Cursa din turul doi se va desfășura, astfel, între doi candidați ai opoziției. Pe primul loc s-a clasat candidatul Rodrigo Paz Pereira, senator de centru-dreapta al Partidului Creștin Democrat. Victoria lui Paz Pereira s-a dovedit a fi o surpriză totală datorită excluderii lui din toate predicțiile analiștilor politici, care îl plasau undeva între locurile 3 și 5 în cursa electorală. Acesta a câștigat capital de imagine prin campaniile centrate pe comunicare prin platforma TikTok și călătoriile prin țară, ce au reușit să-l conecteze cu un electorat mai tânăr, nemulțumit de situația politică și mai puțin acaparat de influența liderilor de stânga. Imediat în spatele lui s-a aflat candidatul de dreapta al partidului Libertate și Democrație, Jorge “Tuto” Quiroga, fost președinte al Boliviei între 2001 și 2002.
O reorientare a guvernului către dreapta economică ar putea avea un impact profund asupra sistemului politic actual al Boliviei, reducând semnificativ rolul statului pe plan economic. Potrivit analiștilor politici, o astfel de schimbare nu ar duce automat la o întoarcere la stabilitate și prosperitate, așa cum promit liderii de dreapta. Chiar din contră, bolivienii fi și mai afectați de criză, datorită schimbărilor structurale implicate ce ar putea reduce capacitatea statului social de ale cărui beneficii se bucură mulți dintre ei.
Cu toate acestea, votul cetățenilor a demonstrat nevoia de o schimbare pe plan politic, la care toți candidații au fost nevoiți să se adapteze. Fără flexibilitatea conferită de unitate în rândul blocului de stânga, voturile s-au împărțit între candidații ce și-au mulat discursul pe nemulțumirile populației. În acest fel, pentru prima dată în ultimii 20 de ani, începând din octombrie, Bolivia nu va mai fi guvernată în spiritul ideologiei de stânga.
