Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Comunitatea romă se află într-o situație vulnerabilă în contextul invaziei militare a Rusiei în Ucraina. Restrânși în zone sărace, fără acces la apă potabilă sau curent, aceștia nu doar că au fost nevoiți să fugă din țară și să își părăsească casele, dar au fost supuși discriminării din partea autorităților și civililor în statele europene care au acceptat refugiați.
Discriminarea sistemică a comunității rome
Pe data de 22 martie, o organizație cehă pentru drepturile omului (Romea.cz) a confirmat zecile de rapoarte conform cărora persoane de etnie romă din Liov, Ucraina, au fost legate de felinare și umilite public. Acest demers a fost orchestrat de un grup justițiar local autoproclamat “Vânătorii” care se mândrește cu activitățile de persecutare a romilor acuzați de furt.
Acest tip de justiție poate fi considerat de unele persoane drept o consecință nefericită a ordinii sociale afectate de război. Cu toate acestea, violența civilă și de stat provocată comunităților rome care nu dispun de acces legal la muncă și servicii nu este ceva nou, și nu este un eveniment unic în Ucraina. Astăzi, comunitatea ucraineană romă este prinsă între forțele invadatoare ale statului rus și milițienii fasciști înarmați din Ucraina.
Condițiile de trai ale comunității rome din Ucraina
Conform recensământului din 2001 din Ucraina, doar 50.000 de persoane se identifică drept etnici romi. Acest număr a fost intens disputat de către organizațiile activiste care au sugerat că numărul ar ajunge la 400.000 de persoane, cele mai mari comunități aflându-se în regiunile Crimeea, Odesa, Donețk și Dnipropetrovsk.
Există mai multe motive pentru care cifrele oficiale nu reflectă realitatea. În primul rând, reticența persoanelor de etnie romă de a-și declara originile etnice din cauza fricii de persecuție și discriminare. În Ucraina, precum în mare parte din Europa, există o istorie “întunecată” cu privire la tratamentul aplicat asupra populației rome.
Un raport detaliat al Înaltului Comisar pentru minorități naționale din cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa a arătat că Ucraina este prima pe listă în agresiunile comise împotriva comunității rome. În 2018, pentru a comemora ziua de naștere a lui Adolf Hitler, o organizație neo-nazistă paramilitară numită C14 a lansat un atac violent împotriva unei tabere temporare rome din Kiev, rezultând în înjunghierea a 17 persoane.
Atacuri violente similare au continuat în 2019 și 2020. Răspunsurile autorităților locale la aceste atacuri brutale au variat de la arestări lente și sporadice la pură indiferență. Niciun atactor din 2014 până în prezent nu a fost urmărit penal.
Mai mult decât atât, în urma unui eveniment violent din Loshchynivka în care peste 10 case au fost atacate în 2016, judecătorul din Odesa a decis că actul de epurare etnică a fost “un act de democrație directă”.
Din cauza conflictului ruso-ucrainean din 2014, milițienii fasciști din Ucraina au la dispoziție echipament profesional militar, ceea ce crește posibilitatea de escaladare a intensității și barbarității conflictului.
Un al doilea motiv pentru care cifrele oficiale nu au inclus întreaga comunitate romă se datorează lipsei de documente. Pentru a evita represiunea în timpul regimului sovietic din Ucraina, comunitatea romă nu s-a înregistrat în mod oficial la autoritățile locale, neavând documente de identitate, certificate de naștere sau pașapoarte pentru a dovedi cetățenia, iar în consecință neavând un stat de care să aparțină.
Din momentul în care Ucraina a devenit independentă în 1991, mulți romi au încercat să se înregistreze, dar cel puțin 30.000 nu au putut finaliza acest demers, lăsându-i vulnerabili și dezavantajați în timpul războiului. Procesul a fost îngreunat sistemic, în lipsa documentelor care să ateste identitatea părinților și bunicilor, generațiile de după căderea Cortinei de Fier neputând fi înregistrate legal.
Această lipsă de documente poate fi văzută ca un simptom al abandonului și incompetenței autorităților de stat. Este de asemenea și un efect al discriminării și persecuției din partea statului și societății civile. Lipsa documentelor a condus la lipsa accesului legal la servicii de bază precum cele de sănătate, educație și accesul la muncă legală, astfel comunitatea romă retrăgându-se în zone abandonate și limitrofe, fără acces la condiții de bază necesare.
Într-un interviu cu primarul din Uzhhorod, Bohdan Andriiv, acesta a declarat că lipsa serviciilor precum gaz și apă potabilă în respectivele zone au apărut din cauza lipsei documentelor care să ateste romii drept proprietari ai caselor respective. Andriiv a argumentat faptul că documentele de proprietate nu pot fi emise din cauza construcției ilegale a caselor. Un consilier al administrației publice din Uzhhorod a declarat că există un proces în derulare de oferire a documentelor de identitate comunității rome, dar a adăugat că astfel de servicii sociale nu pot fi finanțate în timpul războiului.
În urma alegerilor din 2019, guvernul președintelui Zelenski a înființat o autoritate specială pentru identificarea și soluționarea nevoilor minorităților naționale, inclusiv ale minorității rome. Mai mult, o strategie națională pentru a asigura incluziunea minorității rome a fost aprobată înainte de începerea războiului.
Răspunsul comunității rome la invazie
În pofida persecuției și marginalizării la care a fost supusă minoritatea romă pe parcursul istoriei Ucrainei, romii au contribuit activ la eforturile de război. Încă de la începutul invaziei rusești pe data de 24 februarie, bisericile rome au adunat produse alimentare și medicale, iar în vestul Ucrainei, voluntarii romi au oferit adăpost atât persoanelor de etnie romă cât și celorlalți refugiați.
Marginalizarea sistemică a comunității rome, excluderea socială și prejudecățile care asociază romii cu infracțiunile nu a oprit soldații romi de a se înrola în armată și a participa în război în cele mai dure zone de conflict. Mulți dintre aceștia nu au nici măcar posibilitatea de a părăsi țara din cauza lipsei de documente. De asemenea, din cauza accesului îngrădit la servicii de sănătate pentru această minoritate, multe femei au ales să rămână în țară pentru a avea grijă de vârstnicii și bărbații care nu pot părăsi zonele de conflict.
Cei care nu luptă în mod direct în război au participat în acțiuni de rezistență împotriva invaziei, capturând tancuri rusești și construind baricade. Aproximativ 200 de organizații internaționale pentru drepturile romilor au condamnat într-o scrisoare comună războiul început de Federația Rusă în Ucraina și au solicitat încetarea violențelor, totodată evidențiind pentru autoritățile europene vulnerabilitatea extremă în care refugiații romi se află.
Femeile rome care au reușit să se refugieze în Cehia, Moldova și Slovacia au fost întâmpinate de autorități ostile. Conform organizației Human Rights Watch, autoritățile din Republica Moldova oferă în mod deliberat cazări diferite pentru refugiații ucraineni și cei romi, într-o manieră care constituie tratament discriminatoriu. Autoritățile guvernamentale au permis, iar în unele cazuri au direcționat staff-ul și voluntarii din centrele pentru refugiați să refuze accesul persoanelor de etnie romă în facilitățile administrate de guvern.
Anastasiia Kroupe, asistent cercetător în Europa și Asia Centrală la Human Rights Watch a declarat: “Autoritățile din Moldova au oferit susținere esențială refugiaților din Ucraina, dar asta nu scuză segregarea refugiaților romi. Indiferent de problemele economice și sociale ale țării, guvernul are responsabilitatea de a se asigura că refugiații nu sunt discriminați pe bază de etnie”.
MoldExpo, un centru internațional de expoziții din Rep. Moldova, a fost transformat în cel mai mare centru de ospitalitate pentru refugiați din Ucraina. Centrul este administrat de autorități, voluntari și membri ai organizațiilor internaționale. De asemenea, centrul este echipat cu locuri de joacă în interior și exterior, dispune de consilieri psihologici, excursii gratuite, mese calde și ajutor umanitar și sanitar. Fiecare etaj din cadrul MoldExpo este echipat cu bucătărie și dușuri. Directorul MoldExpo a chemat cu entuziasm jurnaliștii străini pentru a prezenta facilitățile centrului de primire a refugiaților.
Pe de altă parte, familiile rome sunt primite cu ostilitate de către recepționerii de la MoldExpo. Cererea de a locui temporar în cadrul centrului le-a fost refuzată pe baza unor motive precum lipsa documentelor și lipsa spațiilor de acomodare a acestora. Motivele invocate au fost doar pretexte, chiar staff-ul incintei confirmând pentru jurnaliști că există capacitate și pentru familiile rome de a sta în cadrul centrului.
Cu toate acestea, familiile rome, mai exact femeile și copiii minori care au scăpat de sub teroarea războiului, sunt redirecționate către un centru intitulat FRISPA, o clădire universitară abandonată care odată servea drept facultate pentru științe politice. Atunci când refugiații romi au ajuns la FRISPA, exista un singur duș pentru toți. Zeci de persoane s-au plâns de lipsa produselor alimentare. Rezidenții FRISPA au simțit că trebuie să lupte pentru condiții mai bune.
De exemplu, după îndelungate cereri, le-a fost asigurat micul dejun, un cuptor cu microunde, deși nu au o bucătărie, iar cabine de duș au fost instalate în curtea centrului. Voluntarii moldoveni care organizează și distribuie mâncare și haine refugiaților solicită un număr de identificare ucrainean pentru a oferi pachetele. Din cauza faptului că multe persoane rome nu au pașaport aceștia nu primesc pachetele, organizatorii declarând că este necesară verificarea documentelor pentru a se asigura că doar refugiații primesc ajutor.
Ian Feldman, președintele unui consiliu desemnat de parlamentul Republicii Moldova pentru protecția împotriva discriminării, a declarat că acest sistem de segregare a fost creat în Chișinău pentru a ajuta mediatorii romi în rezolvarea disputelor și problemelor create de lipsa documentelor. Pe de altă parte, activiștii pentru drepturile romilor susțin că această segregare conduce la tratement inegal. La fel ca în Ucraina, resentimentul discriminatoriu față de comunitatea romă este adânc înrădăcinat în Republica Moldova, precum și în alte state din Europa Centrală și de Est.
Un viitor incert pentru comunitatea romă
Rapoartele oficiale au prezentat istoria întunecată în care romii au trecut prin diverse etape ale discriminării, de la sclavie la epurare etnică și marginalizare. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, sute de mii de romi au fost exterminați sistemic de către germanii naziști și colaboratorii acestora.
În contextul conflictelor din Balcani din anii 1990, romii au fost însemnați, abuzați și uciși în timpul campaniilor de epurare etnică. Locuințele improvizate la marginile orașelor au fost distruse și oamenii au fost atacați violent în numeroase contexte dintr-o varietate de țări ale Europei din anii 2000 până în prezent. În ciuda lipsurilor din țară, cât și din zonele în care s-au refugiat, familiile rome se declară recunoscătoare pentru că au fost primite.
Activiștii, mediatorii și comunitățile rome sunt îngrijorate de lipsa mediatizării atât a violențelor comise împotriva comunității rome, cât și a eforturilor de război depuse de aceștia. Odată cu încheierea războiului, speranța lor este că autoritățile vor încerca să lupteîmpotriva discriminării sistematice, pe fondul accelerării procesului de aderare la Uniunea Europeană și îmbrățișare a valorilor democratice. Eforturile comunității rome pot fi trecute cu vederea de publicul larg, dar acestea există chiar și atunci când nu sunt documentate corespunzător.
Aproximativ 30.000 de persoane rome nu au documentele necesare pentru a părăsi țara. Mulți dintre aceștia nu au acces la produse de bază necesare. Fii parte din schimbare, donează acum:
https://chuffed.org/project/ukraine-help-roma-access-humanitarian-aid
Surse:
https://www.aljazeera.com/news/2022/4/26/ukraines-persecuted-roma-community-joins-war-effort
https://thewire.in/rights/how-russias-war-has-hit-ukraines-roma-people
https://www.ft.com/content/7191ec30-9677-423d-873c-e72b64725c2d
https://www.dw.com/en/ukraines-roma-activists-at-work-for-their-community/a-61032799
https://khpg.org/en/1608809962
https://www.hrw.org/news/2022/05/25/moldova-romani-refugees-ukraine-face-segregation
https://www.npr.org/2022/05/21/1098489307/roma-refugees-moldova-ukraine-war
