Dragoste, moarte & roboți- Cum se justifică comportamentul oamenilor față de umanoizi?

Material realizat de Diana Dumitrescu

Inteligența artificială este un nou domeniu de cercetare și inovație care a devenit accesibil utilizatorilor de rând în urmă cu câțiva ani și care a influențat stilul de viață al multor persoane în ceea ce privește documentarea, compunerea de texte, identificarea de soluții și chiar, în anumite cazuri, rezolvarea problemelor emoționale. Modelele de inteligență artificială precum Chat GPT, Gemini sau Perplexity au fost lansate publicului larg fiind bazate pe o interfață ușor de folosit și intuitivă și dotate cu o capacitate de înțelegere care acoperă toate domeniile de interes pentru om. Într-o conferință, CEO-ul companiei OpenAI a dezvăluit că 10% din populația lumii folosește Chat GPT, platforma având aproximativ un miliard de utilizatori înregistrați, această cifră crescând de 4 ori comparativ cu numărul de utilizatori ai anului 2024. Pe lângă utilizatorii casnici care au adoptat obiceiul de a folosi inteligența artificială, un număr mare de utilizatori s-au înregistrat și în rândul afacerilor din întreaga lume. Conform unei statistici a platformei Digital Silk, aproximativ 72% din companiile la nivel global folosesc inteligența artificială în activitatea lor. 

Aceste practici au cauzat controverse în rândul opiniei publice, mai mulți utilizatori din mediul online condamnând practica companiilor de a folosi inteligența artificială. Un studiu realizat de Gartner, a dezvăluit că 64% din clienții americani ar prefera ca o companie să nu folosească inteligența artificială în domeniul de relaționare cu publicul deoarece consideră că răspunsurile oferite de I.A pot fi greșite și nu sunt folositoare. De asemenea, 53% dintre respondenții americani au declarat că ar prefera serviciile unei alte companii care nu are un istoric de folosire a I.A.-ului în ceea ce privește relația cu publicul. În ceea ce privește opinia angajaților americani, 52% dintre respondenți au declarat că simt anxietate și îngrijorare în ceea ce privește introducerea inteligenței artificiale la locul de muncă, iar 32% dintre aceștia și-au exprimat îngrijorarea în ceea ce privește pierderea locurilor de muncă. 

În anumite zone din lume, cum ar fi statul California din S.U.A și la anumite evenimente din China se pot întâlni mai multe modele de roboți, printre care și roboți umanoizi. Roboții au mai multe sarcini, cum ar fi, în America s-a remarcat utilizarea roboților pentru livrarea de mâncare. O altă inovație care a cauzat probleme au fost mașinile autonome, fără șofer. Conform unui raport realizat de Asociația Americană a Automobilelor frica resimțită în rândul populației privind mașinile autonome a crescut de la 55% în anul 2023, la 68% în anul 2024. În schimb, atitudinea populației chineze legate de mașinile autonome este una mai pozitivă, 55% dintre cei intervievați au declarat că ar achiziționa un astfel de vehicul. 

În spațiul online a devenit popular un cuvânt derogatoriu adresat roboților care operează pe baza inteligenței artificiale. Cuvântul „clanker” este folosit pentru prima dată în anul 2005 într-un film din seria Star Wars, și era adresat roboților, denumirea provenind de la sunetul pe care îl făceau atunci când mergeau. Utilizatorii de social media au adoptat acest termen și l-au transformat într-un cuvânt cu conotație negativă adresat roboților. Mai multe videoclipuri în care oamenii strigă „clanker” în fața roboților din magazine și roboților livratori postate pe platforma Tiktok au adunat milioane de vizionări și au primit reacții pozitive. Mai mulți activiști pentru drepturile persoanelor de culoare au atras atenția asupra faptului ca utilizarea termenului nu denotă neapărat nemulțumirea persoanelor cu privire la noile tehnologii, ci mai degrabă aceștia doresc să aibă libertatea de a utiliza un termen derogatoriu fără a fi supuși la condamnare din partea societății. Pe de altă parte, alți utilizatori au descris utilizarea cuvântului ca metodă de amuzament și de reducere a anxietății privind avansul tehnologic perceput ca o „amenințare pentru omenire” în cultura pop actuală, multe piese de artă și divertisment abordând această temă. Atitudini agresive la adresa roboților au mai fost remarcate și în cazul influencer-ului Kai Cenat care, împreună cu prietenii lui au denigrat și au agresat un robot umanoid într-o transmisiune live. Acest incident a pornit o dezbatere în spațiul online legată de cât de acceptabil este să avem atitudini antisociale la adresa non-ființelor.  În ceea ce privește divertismentul, în spațiul online folosirea inteligenței artificiale este asociată cu termenul de „brainrot”. „Brainrot” este un termen provenit din limba engleză care înseamnă „putrezire a creierului” și face referire la lipsa de inteligență și sens a acestui tip de conținut generat cu I.A.. Videoclipuri precum cele din categoria „italian brainrot” de cele mai multe ori înfățișează un animal cu caracteristici umane și care spune fraze repetitive, cum ar fi „tralalero tralala”. Astfel de conținut a devenit foarte popular în rândul generației alpha (copii născuți după anul 2010), dar și în rândul generației Z (persoane născute între 1997 și 2010), în ciuda conținutului său ofensator care include fraze în italiană precum „porco Dio e porco Allah”, care denotă o atitudine agresivă la adresa divinității. 

Noile tehnologii bazate pe inteligența artificială sunt percepute de publicul larg cu din ce în ce mai mult scepticism și teamă, lucru reflectat atât în statisticile privind opinia publică referitoare la acest domeniu, cât și atitudinea oamenilor din spațiul online privind modul în care tratează aceste noi tehnologii. Punctele de vedere ale specialiștilor privind efectul negativ pe care avansul tehnologic îl are asupra mediului, opinia artiștilor care condamnă inteligența artificială că încalcă prevederile de drepturi de autor și ineficiența anumitor tehnologii au conturat opinia publică și au pus populația în fața unei schimbări inevitabile la care se adaptează cu mai multă sau mai puțină ușurință.