Dedolarizarea globală: tranziția către un sistem monetar multipolar

Material realizat de Mihai Turcu

Dedolarizarea globală: tranziția către un sistem monetar multipolar 

Pentru prima dată de la Bretton Woods (1944), poziția dominantă a dolarului american este pusă la îndoială de un număr tot mai mare de state și blocuri economice. Astfel, mișcarea de dedolarizare a căpătat avânt, în contextul fondului de politici izolaționiste și tarifare ale administrației trump, a presiunilor sancționatorii și a schimbării raporturilor de forță economice la nivel global. 

Context istoric și fundația dolarului 

Dolarul a devenit rezervă internațională oficială în urma acordurilor de la Bretton Woods (1944), bazându-se pe puterea economică şi militară a Statelor Unite. După renunțarea lui Nixon la standardul-aur (1971), moneda americană a rămas susținută doar de “buna-credință totală” a guvernului SUA. În 2019, peste 90% din tranzacțiile valutare globale implicau dolarul, iar acesta reprezenta circa 60% din depozitele bancare externe ale țârilor străine . 

Blocul BRICS și alternativele regionale 

În acest context blocul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud), extins în 2024 cu Egipt, Arabia Saudită, Argentina, Etiopia, Iran şi Emiratele Arabe Unite, și-a consolidat în această perioadă cererile pentru un sistem financiar mai echitabil. Măsurile includzând: tranzacții bilaterale în monede naționale (India-Rusia în rupii şi ruble; China-Brazilia în yuani şi reale); propuneri pentru o monedă africană comună („Eco”), ca simbol al independenței față de francul CFA și unirea politicilor monetare pentru suveranitate economică, susținută de lideri ca Ibrahim Traoré din Burkina Faso. În același timp, există discuții interne despre existența consensului asupra reformei instituțiilor multilaterale și, reducerea dependenței de dolar al Indiei și al membrilor noi (UAE, Indonezia), care nu se pronunță față de o monedă unică a blocului.  

Între timp, economii emergente semnează acorduri de de-dolarizare şi în afara BRICS, impulsionate în special de sancțiunile aplicate Rusiei după invazia Ucrainei. 

Politicile Fed și izolarea financiară 

Analiștii Deutsche Bank avertizează că, dacă Rezervele Federale (Fed) ar suspenda facilitățile de swap cu băncile centrale aliate în perioade de stres, costurile lichidităţii în dolari s-ar majora dintr-odată, provocând o apreciere bruscă a monedei americane urmată de „vânzări forţate” (fire sales) de active SUA şi transmiterea tensiunilor la piețele interne ale Statelor Unite. 

Administraţia americană poate influența indirect deciziile Fed prin numiri în board-ul de guvernare sau presiune politică, transformând swap-urile într-un instrument de negociere („quid pro quo”) pentru obiective de politică externă. 

Impactul politicilor Trump 

Politicile tarifare agresive şi izolaționismul președintelui Donald Trump au tensionat relațiile transatlantice, alimentând neîncrederea europeană în angajamentele Washingtonului. Amenințările cu tarife suplimentare de 10% către statele aliniate cu BRICS, reiterate la summitul de la Rio (iulie 2025) şi, tarife de până la 50% asupra Braziliei au provocat reacții diplomatice dure din partea președintelui Lula da Silva, care respinge poziția „împăratului” şi susține necesitatea unui cadru multilateral echilibrat. 

Perspective şi concluzie 

Chiar dacă dolarul rămâne dominant, deținând încă peste 58% din rezervele valutare şi participând la 90% din tranzacțiile globale, fundația sa de încredere se erodează. Dezechilibrele fiscale ale Statelor Unite ale Americii (SUA) (datorie publică de peste 36 de trilioane de USD) şi finanțarea prin tipărirea de monedă pentru susținerea ajutoarelor militare în Ucraina şi Israel slăbesc percepția de stabilitate. 

Așadar, ne îndreptăm către un sistem multipolar, în care monedele regionale: yuani, ruble, rupii, ecoul african şi eventual instrumentele financiare BRICS vor câștiga teren. Provocarea majoră pentru Washington este să reformeze pe termen scurt ordinea financiară internațională, împărtășind privilegiile rezervelor, altfel riscând să piardă nu doar statutul dolarului, ci şi influența globală.