Politicall.ro Educare prin informare
Material realizat de Matei Cristian
Curtea Internațională de Justiție de la Haga a decis, miercuri 23 iulie, că statele bogate sunt responsabile să respecte tratatele internaționale privind combaterea schimbărilor climatice, în urma unui proces inițiat în urmă cu trei ani de un grup de state insulare din Oceania, anunță presa internațională. Avizul CIJ, deși unul consultativ, reprezintă o bornă istorică, acesta fiind direcționat către statele mai bogate, dar care sunt răspunzătoare de răspândirea unei cantități masive a gazelor cu efect de seră. Acesta prevede că aceste state sunt obligate să respecte angajamentele internaționale de reducere a poluării, în caz contrar riscând să plătească despăgubiri națiunilor grav afectate de schimbările climatice.
Președintele curții, Yuji Iwasawa, a prezentat actul consultativ declarând că emisiile de gaze cu efect de seră sunt “cauzate în mod neechivoc de activitățile umane” adăugând că “statele trebuie sa coopereze pentru a atinge obiective concrete de reducere a emisiilor”, în contextul în care avizul prevede ca statele să fie responsabile pentru companiile care activează sub jurisdicția lor. În reacție la declarațiile lui Iwasawa și citirea deciziei curții, Ministrul pentru Schimbări Climatice al Republici Vanuatu, Ralph Regenvanu, a declarat că nu se aștepta la un rezultat așa de bun.
Pentru scrierea avizului, reprezentanții curții au luat în considerare conglomerarea de tratate internaționale privind problematica mediului, schimbărilor climatice, drepturilor omului și cadrul dreptului internațional, incluzând Carta Organizației Națiunilor Unite (ONU), Convenția de tip Cadru a Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind Schimbările Climatice, Protocolul de la Kyoto și Acordul de la Paris. Lucru care atacă direct argumentele aduse de principalii poluatori, conform cărora acordurile Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind clima, servesc drept cadru unic pentru interpretarea responsabilităților.
”Mediul curat, sănătos și sustenabil” – un drept al omului
Judecătorii au subliniat în concluzia actului că statele sunt obligate, în conformitate cu legislația internațională, să reducă emisiile, să prevină daunele și să colaboreze pentru a proteja populațiile vulnerabile, adăugând activitățile care duc la emisii de gaze cu efect de seră, precum utilizarea combustibililor fosili până la extracție sunt incluse în aviz ca fiind dăunătoare pentru mediu,
Astfel, “un mediu curat, sănătos și sustenabil” a fost afirmat ca fiind un drept al omului, de către judecătorii curții.
Specialiștii juridici au menționat că actul este unul dintre cele mai importante din aria dreptului internațional climatic, având potențialul de a avea un impact asupra guvernelor și companiilor din întreaga lume, chiar dacă la bază nu are obligații din punct de vedere juridic, Profesorul de drept internațional Payam Akhavan a subliniat că avizul “clarifică obligațiile de drept internațional pentru a evita daunele grave care ar pune în pericol supraviețuirea oamenilor”, ceea ce întărește ideea că acest document poate influența profund deciziile politice și economice la nivel global.
Pentru a asigura cererea avizului într-o manieră corectă și în concordanță cu cele 91 de declarații și cele 97 de audierii ale statelor, reprezentanții Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), au supus cei 15 judecătorii asupra două întrebări cheie: care sunt obligațiile țărilor în temeiul dreptului internațional de a proteja clima de emisiile de gaze cu efect de seră și care sunt consecințele juridice pentru țările care dăunează sistemul climatic?
Cum s-a ajuns la avizul consultativ?
Demersul pentru obținerea unui aviz consultativ din partea Curții Internaționale de Justiție (CIJ) privind obligațiile statelor legate de schimbările climatice a fost oficial lansat în martie 2023, când Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU) a adoptat o rezoluție în acest sens. Totuși, inițiativa are rădăcini mai vechi, datând din 2019, când organizația de tineret Pacific Island Students Figthing Climate Change (PISFCC), formată inițial din 27 de studenți ai Universității Pacificului de Sud, a început să militeze activ pentru justiția climatică. Organizația a pus în mișcare o campanie regională menită să convingă liderii din Forumul Insulelor Pacificului (o alianță de 18 state insulare din nordul și sudul Pacificului, inclusiv Australia) să aducă în fața Curții Internaționale de Justiție (CIJ) problema schimbărilor climatice și implicațiile acesteia asupra drepturilor omului. În următorul an, după unirea cu tineretul din Asia, Africa, America Latină și Europa și, formarea organizației Tineri Mondiali pentru Justiție Climatică (TMJC), guvernul din Vanuatu (o țară insulară situată în Oceania), a răspuns afirmativ la apelurile acestora, susținând că vor conduce eforturi diplomatice pentru a obține sprijin pentru rezoluție, în contextul fenomenelor meteorologice extreme, precum cicloane puternice.
Astfel, în 2022, reprezentanții Vanuatului au propus solicitarea avizului consultativ din partea Curții Internaționale de Justiție (CIJ) în timpul unei reuniuni a liderilor Forumului Insulelor Pacificului, unde a primit aprobarea unanimă a celor 18 țări membre și a fost prezentată Adunării Generale ONU continuând procesul până în ziua de azi.
Solicitarea avizului a generat numeroase reacții, în special din partea reprezentanților Republicii Vanuatu. Printre cele mai notabile se numără declarația lui Ralph Regenvanu, Ministrul pentru Schimbări Climatice, care și-a exprimat speranța că „Curtea Internațională de Justiție (CIJ) va recunoaște că gestionarea schimbărilor climatice constituie o obligație legală pentru state”. De asemenea, membri ai organizației Pacific Island Students Fighting Climate Change (PISFCC), precum Vishal Prasad, au subliniat gravitatea situației, afirmând că schimbările climatice reprezintă „o problemă existențială pentru tinerii din țări precum Kiribati, Tuvalu și Insulele Marshall”.
În același context, pe parcursul anilor au mai existat două avize consultative pe aceeași problematică: avizul consultativ eliberat de Tribunalul Internațional pentru Dreptul Mării (TIDM), care a articulat obligațiile legale ale țărilor de a proteja mediul marin de impactul schimbărilor climatice și avizul consultativ eliberat de Curtea Inter-Americană a Drepturilor Omului (CIDO) care a clarificat modul prin care se aplică obligațiile legale existente ale statelor în contextul urgent al schimbărilor climatice și al intersecției acesteia cu drepturile omului. Ambele avize au fost apreciate de specialiști la momentul adoptării drept măsuri de calitate în vederea responsabilității climatice a statelor.
Așadar, avizul consultativ emis de către Curtea Internațională de Justiție (CIJ), a marcat un punct culminant pentru evoluția cadrului juridic al problematici climatice, evidențiind faptul că întreținerea mediului înconjurător reprezintă un drept al omului și punând accent pe obligațiile și consecințele pe care statele și companiile le întâmpină.
