Curtea Federală Constituţională din Germania a declarat neconstituţională prevederea prin care partidele politice trebuie să atingă procentul de 3% din voturile exprimate pentru a obţine mandate pentru Parlamentul European, anunţă BBC.
Guvernul german coborâse anul trecut pragul de la 5%, însă Curtea Federală Constituţională din Karlsruhe a decis că pragul electoral trebuie eliminat în totalitate. Hotărârea dă astfel şansa unor partide mai mici să obţină mandate la viitoarele alegeri europarlamentare, care vor avea loc în luna mai.
Reprezentanţii a 19 partide mici, incluzând „Alegătorii Liberi”, „Partidul Democrat al Piraţilor şi Ecologiştilor”, au argumentat că menţinerea unui prag de 3% este nedreaptă şi în interesul marilor partide. Dar principalele partide din Bundestag au insistat că măsura are ca scop prevenirea unei fragmentări în cadrul parlamentului de la Bruxelles.
În continuare, parlamentul naţional al Germaniei menţine un prag de 5%, ca urmare a fragmentării partidelor din perioada interbelică de pe timpul Republicii de la Weimar, care a eşuat în tentativa de a stopa ascensiunea lui Adolf Hitler. Coborârea pragului la 3% pentru alegerile europarlamentare a fost hotărâtă de Bundestag după ce pragul superior a fost declarat neconstituţional la sfârşitul lui 2011.
Decizia eliminării pragului electoral a fost luată cu scorul de 5 la 3 de către judecătorii Curţii Constituţionale, aceştia argumentând că menţinerea unui prag electoral nu mai este necesară în contextul menţinerii abilităţii de funcţionare a Parlamentului European. Majoritatea celor 28 de state membre ale Uniunii Europene nu prevăd un prag electoral, însă opt state încă îl menţin. Printre acestea, Italia şi Austria au impus un prag de 4%, în timp ce Polonia, Franţa sau România au cel mai ridicat prag electoral, de 5%.
Chiar dacă vestea este una bună pentru partidele mici, există şi unele îngrijorări privind încurajarea politicilor extremiste şi eurosceptice, în condiţiile în care de măsura recent adoptată ar putea beneficia şi Partidul Naţional Democrat (NPD), formaţiune cu un discurs extremist şi orientat împotriva imigranţilor, care este cotat în sondaje cu circa 1-2%.
Dacă până acum pragul electoral impus ar fi împiedicat un astfel de partid să obţină mandate în Parlamentul European, în prezent, ca urmare a regulii alocării numărului de europarlamentari din fiecare ţară, NPD ar putea trimite unul sau doi reprezentanţi în urma alegerilor din mai în PE, în condiţiile în care Germania are alocate 96 de mandate. Liderii NPD au susţinută că dacă vor obţine mandate de eurodeputaţi, acest fapt le va permite să coalizeze cu reprezentanţii celorlalte partide de extremă dreapta care vor accede în PE. Astfel, viitorul grup de europarlamentari germani are toate şansele să fie unul mult mai divers decât cel actual.
Formaţiunea „Alegătorii Liberi” ar fi putut obţine 2 mandate, iar mai multe partide precum cel al Piraţilor sau NPD ar fi obţinut câte un mandat la anterioarele alegeri europarlamentare dacă pragul electoral ar fi fost eliminat de atunci. Pe de altă parte, reprezentanţii CDU, formaţiunea creştin-democrată condusă de cancelarul Angela Merkel, au criticat hotărârea Curţii Constituţionale a Germaniei, unul dintre membrii partidului – Steffen Bilger – susţinând că aceasta nu face decât să slăbească poziţia Germaniei în Europa.