Culisele unui conflict ideologic: Cum plănuiește administrația Trump să rescrie istoria în numele „americanismului”

Material realizat de Diana Voicu

În iulie 2026, Statele Unite ale Americii urmează să sărbătorească 250 de ani de existență statală, iar președintele Donald Trump și-a anunțat deja intenția de a organiza cea mai grandioasă aniversare, constând într-o serie de târguri, festivaluri, competiții sportive și așa-numitele „Patriot Games”. Administrația sa le promovează drept evenimente menite să celebreze istoria și excelența americană, intensificându-și campania centrată pe patriotism și pe mesajul „Make America Great Again”. Această mișcare este strâns legată și de presiunile sporite asupra instituțiilor culturale de renume, precum Smithsonian, pe care Trump le acuză de subminarea spiritului național prin prezentarea unei perspective „woke” asupra istoriei. Astfel, folosește încă o dată patriotismul drept armă, atât ca mobilizator politic pentru electoratul său, cât și ca justificare pentru o revizuire profundă a modului în care cultura și istoria americană sunt expuse publicului în 2025. 

Smithsonian, una dintre cele mai prestigioase instituții culturale din Statele Unite ale Americii, include 19 muzee și 14 centre educaționale și de cercetare și găzduiește o colecție impresionantă de obiecte care stau drept mărturie pentru cele mai importante evenimente din istoria țării. De-aceea, era recunoscută pentru parteneriatul său de lungă durată cu guvernul american, 53% din fondurile sale provenind din bugetul național. În cei 175 de ani de la înființare, instituția și-a menținut, totuși, autonomia și a funcționat independent de politică. Primele tensiuni și critici aduse în mod public complexului de muzee au apărut chiar în primăvara anului 2025, când președintele Donald Trump a semnat un ordin executiv prin care acuza Smithsonian de promovarea unei ideologii anti-americane, țintind în special Muzeul Național de Istorie și Cultură Afro-Americană. Liderul de stat a criticat anumite expoziții care s-ar fi axat pe aspectele negative ale istoriei, referindu-se inclusiv la sclavie și la discriminarea rasială, în loc să se concentreze pe realizările strămoșilor și pe potențialul de a replica măreția faptelor lor în viitor. 

De atunci, tensiunile au escaladat, atingând apogeul chiar în luna august, când Casa Albă a informat Smithsonian că opt muzee aflate în administrația sa vor fi nevoite să își revizuiască, în termen de 120 de zile, exponatele pe care guvernul le-ar putea găsi problematic în ceea ce privește „tonul, cadrul istoric și alinierea la idealurile americane”. În scrisoarea de informare adresată directorului instituției și istoricului Lonnie Bunch III, consilierii lui Trump au adăugat că această inițiativă are drept obiectiv principal “asigurarea alinierii la directiva președintelui de a celebra excelența americană, de a elimina narațiunile care pot crea diviziuni în societate și de a restabili încrederea populației în instituțiile noastre culturale comune”.  

Reacția liderului de stat nu a întârziat să apară. O săptămână mai târziu, într-o postare publicată pe rețeaua de socializare Truth Social, Trump a vorbit despre cum „instituția Smithsonian este scăpată de sub control, fiind locul în care se discută doar despre cât de oribilă este țara noastră, cât de rea a fost sclavia și cât de neîmpliniți au ajuns cei asupriți – nimic despre succes, nimic despre strălucire, nimic despre viitor”. Mai mult decât atât, Trump a indicat că va aplica asupra muzeelor aceleași metode de presiune folosite în raport cu universitățile, constând și în amenințarea cu tăieri de finanțare federală. Aceasta nu reprezintă, însă, prima inițiativă similară a noii administrații americane. De la preluarea mandatului, Trump a condus o campanie de eliminare a politicilor privind diversitatea, echitatea și incluziunea și a amenințat ca va investiga în detaliu companiile și instituțiile de învățământ care adoptă astfel de politici. El preferă, așadar, să promoveze o imagine idealizată și optimistă a Statelor Unite, minimizând importanța istorică a rasismului sistemic și a discriminării.

Drept răspuns, Smithsonian a subliniat complexitatea procesului de planificare a expozițiilor, care nu ar putea fi modificate fără să fie afectate într-un timp atât de scurt. De asemenea, a menționat că o parte importantă a misiunii sale se referă la educarea publicului despre trecutul Americii, iar pentru o înțelegere completă și eficientă a istoriei naționale, este necesar să fie prezentate informații reale despre comunitatea afro-americană și modul în care aceasta a fost afectată de rasism și de discriminare de-a lungul anilor. Totodată, mai mulți experți din domeniul muzeal au avertizat că cerințele impuse conducerii Smithsonian sunt nerealiste și ar putea submina educația și patrimoniul cultural.   

Rămâne de văzut modul în care va evalua acest conflict ideologic, prin care administrația Trump încearcă să rescrie istoria în numele „americanismului”, iar Smithsonian încearcă să o prezinte într-un mod cât mai apropiat de realitate.