Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
S-a încheiat o nouă săptămână plină de evenimente în Ucraina, de la încercări de a găsi soluții la criza care macină țara de peste o jumătate de an, până la noi confruntări sângeroase pe teren și lansarea de amenințări și declarații deloc prietenoase între est și vest. Iată, în cele ce urmează, o radiografie a principalelor evenimente ce au marcat în ultimele zile evoluția situației tensionate din fosta republică sovietică.
Pe 20 iunie, președintele ucrainean, Petro Proșenko, a anunțat intrarea în vigoare a unei încetări unilaterale a focului în estul țării, pentru o săptămână, cu scopul de a convinge separatiștii proruși din regiune să depună armele. Șapte zile ”sunt mai mult decât suficiente pentru începerea procesului de dezarmare și pentru stabilirea unei zone-tampon de-a lungul frontierei dintre Rusia și Ucraina”, a afirmat noul lider de la Kiev, potrivit Le Monde, subliniind însă că încetarea unilaterală a focului nu înseamnă că trupele ucrainene nu vor răspunde în caz de agresiune.
O astfel de măsură ar putea reprezenta primul pas către inițierea dialogului între părțile implicate în conflict, după cum își exprimă speranța președintele în exercițiu al OSCE, Didier Burkhalter, adăgând că încetarea focului este ”o șansă importantă” pentru deschiderea unei căi spre aplanarea tensiunilor din regiunile estice. Tensiuni care, dacă nu se vor aplana, ar putea aduce noi sancțiuni din partea Occidentului în direcția Moscovei, după cum au avertizat recent Francois Hollande și Barack Obama. Vladimir Putin trebuie ”în acest moment să facă un apel ca grupurile separatiste să pună capăt acțiunilor militare” și să ia măsuri pentru ”a împiedica transferul de materiale în Ucraina și pentru a spori controlul la granița ruso-ucraineană”, explică, potrivit aceleiași surse, cei doi lideri, adăugând că ”în acest fel ar fi întrunite condițiile prielnice unei dezescaladări a conflictului și reluării negocierilor. În lipsa unui progres în acest sens vor fi adoptate noi măsuri împortiva Rusiei”.
Plan de pace în 14 puncte
Odată cu încetarea focului ar urma să intre în vigoare și un plan de pace menit să pună capăt ostilităților din estul țării. Cuprinzând 14 puncte, planul prezentat pe 20 iunie de președintele Poroșenko include prevederi referitoare la dezarmarea rebelilor din regiunile estice, garantează crearea unui culoar prin care mercenarii ruși și ucraineni pot părăsi zona de conflict, precum și amnistierea luptătorilor care nu au comis infracțiuni grave, informează DW.de. Prin acest plan, Poroșenko promite de asemenea descentralizarea puterii și protejarea limbii ruse printr-o reformă constituțională, organizarea cât mai rapid a alegerilor legislative locale și crearea unei zone demilitarizate de zece kilometri la frontiera ruso-ucraineană. O altă cerință inclusă în proiectul prin care noul lider de la Kiev dorește să pună capăt crizei din țară este aceea ca ”organele administrației publice locale să își reia activitățile” – solicitare respinsă de liderii separatiști care și-au proclamat independența față de Kiev și au preluat controlul asupra mai multor clădiri administrative din regiunile estice.
Acest plan de pace este privit cu suspiciune de către liderul de la Kremlin care avertizează că în lipsa unor măsuri concrete nu se vor produce schimbări durabile. ”Vladimir Putin aprobă decizia președintelui Poroșenko privind încetarea focului în sud-estul Ucrainei.(…) Cu toate acestea, șeful statului rus a atras atenția asupra faptului că fără acțiuni practice pentru a demara procesul de negociere, planul propus nu va fi nici viabil, nici realist(…)Planul de pace al domunului Poroșenko nu trebuie să aibă un caracter de ultimatul pentru insurgenți.”, se arată într-un comunicat al președinției ruse, citat de AFP.
Pe teren însă, proclamarea încetării focului nu a avut efect. Potrivit unor grăniceri ucraineni, citați de Le Monde, separatiștii pro-ruși din estul țării au ingnorat anunțul noului șef de stat, continuând să atace forțele guvernamentale. Trei soldați au fost răniți într-un atac cu mortiere care a vizat un punct de control din regiunea Donețk, atac produs la patru ore după intrarea în vigoare a încetării focului. În plus, pe 21 iunie, ministerul rus al apărării anunța că forțele armate din centrul țării au fost plasate în stare de alertă la ordinul președintelui Putin. Liderul de la Moscova a impus efectuarea de exerciții militare neprogramate între 21 și 28 iunie, perioadă care coincide cu durata încetării unilaterale a focului, proclamată de președintele ucrainean.
Problema energetică – o nouă etapă
Toate aceste evenimente au loc în contextul în care, pe 16 iunie, Rusia a oprit livrările de gaze naturale către Ucraina.
Măsura a fost luată după expirarea termenului limită impus de Gazprom, până la care Kievul trebuia să achite gigantului rus o datorie de 4,5 miliarde de dolari. Drept urmare, Rusia a introdus din acel moment un sistem de plată în avans a gazelor destinate Ucrainei. ”Începând de astăzi (16 iunie), compania ucraineană Naftogaz va primi doar gaze naturale rusești pe care le-a achitat deja”, au explicat reprezentanții Gazprom, citați de BBC News. Iar disensiunile dintre Moscova și Kiev pe această temă nu se opresc aici. La scurt timp după ce Rusia a anunțat că a închis robinetul la gazele naturale, Gazproam și Naftogaz și-au intentat reciproc procese la Curtea de Arbitraj din Stockholm. În acest fel, gigantul rusesc dorește să recupereze cei 4,5 miliarde de dolari de la Naftogaz, în timp ce compania ucraineană vrea să primească înapoi 6 miliarde de dolari pe care susține că le-a plătit în plus din 2010 pentru gazul provenit din Rusia.
