Material realizat de Theodora Cristea
Dacă ați fost atenți la știri în ultima perioadă, sau pur și simplu ați observat cât de mult se scumpesc anumite bunuri, cel mai probabil ați auzit de criza lanțului de aprovizionare și distribuție. Cel mai probabil știți și motivul principal pentru care aceasta are loc, și anume virusul COVID-19 și toate complicațiile pe care acesta le stârnește de-a lungul lanțului de producție, și nu numai (să nu uităm de criza de energie și gaz).
Care este explicația simplă? După cum bine știți, la începutul pandemiei viața tuturor persoanelor din serviciile non-esențiale a fost suspendată prin lockdown-uri la nivel internațional timp de săptămâni întregi într-un efort de a controla răspândirea virusului care urma să ne dicteze următorii aproape doi ani; printre aceste persoane s-au aflat și oameni care lucrau în diferite lanțuri de producție la nivelul fabricilor și depozitelor, unde condițiile de muncă nu erau la nivelul nou impus de OMS pentru a limita infectarea cu virusul care pe atunci era un mister aproape total, sau scenariul mai grav, chiar aceste locuri de muncă deveniseră focare de infecție. Prin urmare, producția a fost încetinită drastic.
Nu numai că lockdown-urile au încetinit sau în anumite cazuri oprit total producția de marfă, însă probabil mai relevant pentru această criză, prin scăderea drastică a activității economice la nivel global, cererea a scăzut considerabil timp de luni de zile, iar odată cu scăderea cererii a scăzut și oferta. Odată cu începerea campaniilor de vaccinare și redeschiderea economiilor, unele țări au început să se redreseze și deci să revină la cererea din perioada anterioară, însă această redresare nu a fost una liniară la nivel internațional – după cum este bine cunoscut, încă din primăvară au fost nenumărate dezbateri în legătură cu distribuția inegală a vaccinurilor, și consecințele lipsei de acces a țărilor precum India sau Brazilia, fie din motive economice fie drept o urmare a deciziilor guvernamentale, au fost devastatoare. Nu numai că lumea și-a revenit (sau este pe drumul de a-și reveni) la linia normală de operare economică în ritmuri dezacordate, cererea crescând de exemplu în zone precum America de Nord și Europa în prima jumătate a anului, dar zonele mai puțin dezvoltate care adesea găzduiesc o buna parte din fabrici și depozite au fost impactate negativ de valul trei al virusului, și de asemenea au fost nevoiți să răspundă cererii accelerate venind din Vest, în urma lipsei de oferta timp de luni de zile; ce a urmat poate fi descris drept un blocaj sau o ,,strangulare” a întregului proces.
Trebuie de asemenea menționată problema transportului: chiar dacă marfa este produsă la timp și în cantitățile necesare, aceasta trebuie stocată și transportată de la producători la destinație. În contextul actual, în timpul acestei veri cererea a crescut dramatic, deci oferta – cu întârziere – a crescut proporțional, însă volumul de marfă care necesită transportare a fost unul impresionant, o mare parte din acesta îndreptându-se spre America și Europa. Cu toate acestea, odată ajunse la porturi, navele container au fost prelucrate în ritm normal, din cauza lipsei de forță de muncă, adunându-se și ajungând să aștepte prelucrarea cu zilele și săptămânile. Cuvantul ,,copleșite” poate fi folosit și pentru transportul feroviar și terestru, care nu au putut face față volumului de marfă necesitând transportare fără întârzieri.
O mare problemă continuă să fie navele container, care în mod normal sunt mai mult decât suficiente pentru a satisface oferta la nivel global, însă care acum sunt blocate în diferite stagii în lanțul de aprovizionare; apropierea sărbătorilor și implicit creșterea cererii din această perioadă cel mai probabil va amplifica această problemă.
Ce se poate face pentru a depăși criza? Conform Financial Times, Jeremy Nixon, directorul executiv de la Ocean Network Express, firmă care deține peste 6% din navele container la nivel mondial, a îndemnat guvernele să investească mai mult în capacitatea porturilor, căilor ferate, depozitelor și infrastructurii, pentru a fii siguri că această criză nu se prelungește timp de încă un an. Companiile mari dau comenzi premature în lipsa cererii din cauza fricii de a rămâne fără marfa, cauzând mai multe probleme în lanțul de producție; asta trebuie să înceteze. De asemenea, o reîntoarcere a crizei este inevitabilă odată cu reîntoarcerea pandemiei, ceea ce înseamnă ca guvernele ar trebui să se concentreze în continuare pe politici de sanatate și, unde este cazul, pe reînnoirea efortului campaniei de vaccinare.
Dacă lucrurile continuă în același trend pe care îl observăm acum, cel mai probabil ne putem aștepta la o revenire la modul normal de operare a comunității internaționale spre finalul anului 2022, însă cu toții ne-am obișnuit să fim luați prin surprindere de ce se întâmplă în lume, fie de bine sau de rău.