Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Luni, Uniunea Europeană a criticat Rusia pe fondul presupusei presiuni pe care aceasta ar fi făcut-o asupra Ucrainei, de a respinge un acord de reglementări comerciale, în timp ce reprezentanții poliției au aruncat o bombă lacrimogenă printre protestatarii pro-Europa din fosta Republică Sovietică, scrie Reuters.
Ucraina era așteptată să semneze un tratat comercial și de asociere politică în cadrul unui summit organizat la Vilnius, tratat care ar fi echivalat cu cea mai mare reușită în materie de eforturi depuse la Bruxelles pentru apropierea fostelor state comuniste de Uniunea Europeană. Cu toate acestea, în mod neașteptat și surprinzător, Ucraina a declarat săptămâna trecută că a ales, în schimb, să-și apropie relațiile cu Moscova.
Decizia a venit în urma presiunii depuse de către Rusia, timp de luni de zile, în care s-au avut în vizor inclusiv discuții legate de reducerea rezervelor de gaz și impunerea unor restricții comerciale. Pe de altă parte, Moscova acuză Uniunea Europeană că a pus presiuni asupra Kievului. Protestele au izbucnit chiar pe străzile Kievului, cu zeci de mii de oameni militând pentru relații mai apropiate cu Uniunea Europeană, evenimentele având proporții asemănătoare cu așa numita ”Revoluție Portocalie” de acum nouă ani de zile, când oamenii au fost solidari pentru cauza pro-democrației.
Luni, cei doi lideri ai Uniunii Europene – Președintele Consiliului European, Herman van Rompuy, și Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, au denunțat acțiunile Rusiei, susținând că oferta rămâne valabilă: „Uniunea Europeană nu va forța Ucraina sau orice alt partener să aleagă între UE sau altă entitate regională”, au afirmat cei doi de comun acord. „De aceea, nu susținem deloc acțiunile și poziția Rusiei în cazul de față.”
În încercarea de a înăbuși protestele, președintele Ucrainei, Viktor Ianukovich, a făcut câteva declarații, susținând că deși a fost dificilă, decizia a fost iminentă; totodată, el a declarat că, în ceea ce îl privește, politicile sale se axează pe consolidarea standardelor și valorilor europene în interiorul societății ucrainiene, fără a menționa, însă, nimic despre relațiile cu Rusia, sau despre presiunile Uniunii Europene de a o elibera pe liderul opoziției, Iulia Timoşenko. Avocatul acesteia le-a transmis celor aproximativ 4000 de demonstranți adunați în Kiev în seara zilei de luni că Timoşenko a intrat în greva foamei, pentru a-l convinge pe Ianukovici să se răzgândească: „În semn de solidaritate, declar greva foamei pe termen nelimitat, cu cererea ca Ianukovici să semneze înțelegerea”, a declarat Iulia Timoşenko, în vârstă de 52 de ani, într-un mesaj adresat protestatarilor, citit de către avocatul acesteia, Serghei Vlasenko.
Protestatarii şi poliţiştii s-au ciocnit în timpul manifestaţiilor, forţele de ordine ajungând să facă uz de gaze lacrimogene. Mulți oameni au privit aceste proteste ca fiind o parte mai mică a unui conflict mai extins într-o țară care găzduiește atât nativi de origine rusă, pe lângă majoritatea ucraineană. La sfârșitul săptămânii trecute, Uniunea Europeană părea decisă să accepte tacit decizia de a da înapoi de la înțelegerea propusă. Dar protestele, care poartă pecetea celeilalte revoluții ucrainiene pentru democrație se pare că au condus Uniunea Europeană în punctul în care aceasta trebuie să facă eforturi considerabile să „curteze” Ucraina: „Depinde de Ucraina să decidă liber ce tip de angajamente caută alături de Uniunea Europeană. Cetățenii ucrainieni au arătat foarte clar în aceste ultime zile că înțeleg și îmbrățișează în totalitate natura istorică a asocierii europene”, a fost poziția comună a Uniunii Europene.
Cu toate că pare improbabil ca Ianukovici să se răzgândească până la summit-ul de la Vilnius, ar exista posibilitatea ca acesta să participe la eveniment. Oficialii Uniunii Europene susțin că asta ar putea fi o oportunitate pentru cancelarul Germaniei Angela Merkel, pentru prim-ministrul Marii Britanii David Cameron și pentru președintele Franței, François Hollande, să îl convingă să vadă beneficiile orientării către Vest, chiar dacă, momentan, e de neclintit. Rămâne însă incert ce anume i-a spus președintele Vladimir Putin lui Ianukovici pentru a-l convinge să întoarcă spatele Uniunii Europene. Surse diplomatice din Moscova, Kiev și Bruxelles au indicat că probabil poziția lui Putin a implicat o combinație de tratate care să retragă sprijinul politic și să se centreze asupra presiunii economice și a inducerii unei politici a gazului rus mai ieftin.
Principalele reproșuri pe care Ianukovici le aduce Uniunii Europene se referă la presiunile făcute vizavi de schimbarea criteriilor reformei, incluzând aici eliberarea lui Timoşenko. Rațiuni de ordin economic stau la baza conflictului izbucnit și a schimbărilor decizionale bruște; unul dintre principalele și numeroasele aspecte pe care Uniunea Europeană și-a dorit ca Ianukovici să le rezolve înainte de semnarea tratatului se referă la arestarea principalului lider al opoziției, Iulia Timoşenko, un potențial candidat provocator la alegeri. Astfel, decizia Ucrainei de a se retrage echivalează cu o presiune mai mică asupra lui Ianukovici de a o elibera pe aceasta. Cu toate acestea, poziția Uniunii Europene indică o foarte mare dorință de deschidere spre Ucraina și de a încheia această dispută.
