Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
O echipă de cercetători britanici arată într-un raport că zeci de substanţe chimice descoperite la nivelul stratului de ozon de deasupra Antarcticii pot fi răspunzătoare pentru dificultatea cu care acesta se reface.
În conținutul produselor chimice se găsesc gaze cu efect de seră extrem de puternice, scurgeri de la instalațiile industriale şi anumite substanţe folosite în mod ilegal, interzise prin Protocolul de la Montreal din 1987. Până în prezent, un total de 13 substanţe şi preparate chimice periculoase au fost descoperite şi controlate datorită Protocolului de la Montreal, cunoscută la scară largă ca fiind cea mai eficientă lege referitoare la mediu.
,,Din ce în ce mai multe substanţe periculoase distrug stratul de ozon într-un mod foarte agresiv” a declarat Dr. Johannes Laube, de la Universitatea din East Anglia. Laube s-a declarat extrem de îngrijorat de doi dintre compuşii recent descoperiţi care în prezent se găsesc în cantităţi reduse, însă frecvența lor crește cu repeziciune.
“Sunt impresionat de eficiența Protocolului de la Montreal”, a declarat Laube pentru The Guardian, ,,datorită lui am descoperit aceste noi substanţe la timp”, a mai adăugat. Durează zeci de ani până când substanțele chimice sunt eliberate în atmosferă ceea ce înseamnă că impactul lor asupra ozonului și asupra schimbărilor climatice este de lungă durată. “Această cercetare demonstrează că reducerea stratului de ozon nu este o realitate recentă”, a declarat prof. Piers Forster, de la Universitatea din Leeds. Tot el a mai adăugat că Protocolul de la Montreal îşi propunea, încă din 1987, eliminarea substanţelor care afectează stratul de ozon şi refacerea acestuia până în 2050. Cu toate acestea, protocolul avertizează că e nevoie de multă vigilență în monitorizarea atmosferei chiar şi în momente în care cantitatea acestor gaze este mică.
Cercetarea publicată de revista Nature Geoscience a analizat probe de aer prelevate încă de la mijlocul anilor 1970. Au fost cercetate bule de aer din Snowpack, Groenlanda, din Tasmania şi altele, colectate de aeronave la 13 mile deasupra Europei, descoperindu-se, astfel, trei noi substanţe periculoase de tipul CFC şi unul HCFC. Laube a declarat că este surprins de faptul că ,,nimeni nu a mai identificat aceste substanţe înainte” în condiţiile în care oamenii de ştiinţă estimează că cel puţin 74.000 de tone din substanţele nou descoperite au fost emise, iar din 1980, un milion de tone de gaze CFC s-au emanat în atmosferă în fiecare an.
În ciuda interdicţiei de a produce orice gaz de tipul CFC, încă din 2010, concentrația de CFC113a este în creștere într-un ritm accelerat. Laube consideră că această substanţă este folosită ca materie primă pentru producerea de pesticide agricole, dar nu pot fi excluse nici sursele ilegale de producere a acestei substanţe. Substanţele CFC şi HCFC au fost utilizate în principal în refrigerare, aerosoli şi spray-uri. În 1985, oamenii de știință au descoperit gaura de ozon din Antarctica, care a crescut din 1979 până în 2006, de la o cantitate infimă până la 26.6 Kmp. Odată cu intrarea în vigoare a protocolului de la Montreal, aceasta a căzut în 2013 la 21 kmp.
Lipsa stratului de ozon permite razelor UV să ajungă pe pământ şi să provoace diferite tipuri de cancer la om, să afecteze viaţa animalelor marine şi chiar a culturilor agricole. ,,Chiar dacă, deocamdată, aceste emisii de substanţe nou descoperite sunt mici, pentru ca Protocolul de la Montreal să aibă în continuare succes, este nevoie ca regulile sale să fie respectate cu stricteţe”, a declarat profesorul William Collins, de la Universitatea din Reading. Această cercetare oferă informații noi, utile pentru îmbunătăţirea protocolului şi pentru urmărirea surselor de provenienţă a acestor noi substanţe care apar, probabil, în urma fabricării diverselor produse chimice.
În decembrie 2013, cercetatorii de la NASA au dezvăluit descoperirea unui nou gaz cu efect de seră, de 7.000 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon, utilizat încă de la mijlocul secolului XX în industria de energie electrică.
