Home / CulturALL / Azi, dar candva / Azi, dar candva – 9 mai

Azi, dar candva – 9 mai

9 mai 1994 – Nelson Mandela este ales primul presedinte de culoare al Africii de Sud.

9 mai 1960 – SUA a devenit primul stat care a legalizat pilula contraceptiva.

9 mai 1931 – A decedat Albert Abraham Michelson, fizician german, Laureat al Premiului Nobel pentru Fizica in 1907.

9 mai 1927 – S-a nascut Manfred Eigen, chimist german, Laureat al Premiului Nobel pentru Chimie in 1967 impreuna cu Ronald Norrish si George Porter.

9 mai 1918 – A decedat George Cosbuc, poet roman, reprezentant de frunte al realismului popular in literatura romana, membru al Academiei Romane. Universul sau liric surprinde panoramic imagini si figuri populare specifice, traditii si obiceiuri, drame rurale (“Balade si idile”, 1893; “Fire de tort”, 1896), momente istorice de rezonanta nationala (“Cantece de vitejie”, 1904), intr-o perspectiva luminoasa si optimista. A tradus mari poeme ale literaturii universale, ca “Odiseea” lui Homer, “Eneida” lui Vergiliu si “Divina Comedia” lui Dante.

9 mai 1899 – A fost patentata masina de tuns iarba.

9 mai 1895 – S-a nascut Lucian Blaga, stralucit poet, dramaturg, filosof, eseist si jurnalist, membru al Academiei Romane. A fost unul dintre reprezentantii importanti ai vietii culturale si literare romanesti interbelice, desfasurand o bogata activitate publicistica. A elaborat un sistem filosofic in care a incercat sa raspunda marilor intrebari ale filosofiei: originea Universului si a vietii, esenta si destinul omului. Opera lui se caracterizeaza printr-o unitate ideatica si stilistica in care lirica si teatrul sunt impregnate de ideile filosofice, iar lucrarile stiintifice despre cunoastere si cultura poarta amprenta lirismului prin abundenta de imagini si de concepte poetice. Odata cu venirea la putere a comunistilor, in 1948, Blaga are mult de suferit, este persecutat, inlaturat de la catedra (era profesor de filosofia culturii la Universitatea din Cluj) si marginalizat la filiala din Cluj a Bibliotecii Academiei Romane, ca bibliotecar. Ulterior, acesta a fost reabilitat si recunoscut drept un mare poet si ganditor. Printre volumele sale se numara: versuri: “Poemele luminii” (1919), “Pasii profetului” (1921), “In marea trecere” (1924), “Lauda somnului” (1929), “La cumpana apelor” (1933), “La curtile dorului” (1938), “Nebanuitele trepte” (1943); dramaturgie: “Zamolxe” (1921), “Tulburarea apelor” (1923), “Daria” (1925), “Mesterul Manole” (1927), “Arca lui Noe” (1944); filosofie: “Trilogia cunoasterii” (1934), “Trilogia culturii” (1944), “Trilogia valorilor” (1946); proza: “Luntrea lui Caron” (roman editat postum in 1900); volume de eseuri: “Cultura si cunostinta” (1922), “Filosofia stilului” (1924), “Fetele unui veac” (1925), “Orizont si stil” (1934), “Geneza metaforei si sensul culturii” (1937), “Arta si valoare” (1939), “Despre gandirea magica” (1941), “Religie si spirit” (1941), “Stiinta si creatie” (1942), “Despre constiinta filosofica” (1947), “Aspecte antropologice” (1948).

9 mai 1883 – S–a nascut Jose Ortega y Gasset, cunoscut filosof spaniol. Opera sa a influentat mai multi scriitori si eseisti romani, dintre care cei mai importanti sunt: Emil Cioran, Mircea Eliade, Mihail Sebastian sau Octavian Paler. Printre lucrarile sale se numara: “Catre o filosofie a istoriei”, “Dezumanizarea artei si note asupra romanului”, “Ce e filosofia?”, “Fenomenologia si arta”, “Cateva lectii de metafizica”.

9 mai 1882 – William Ford patenteaza stetoscopul.

9 mai 1874 – S-a nascut arheologul britanic Howard Carter, cel care a descoperit mormantul celebrului faraon Tutankhamon (27 noiembrie 1922).

9 mai 1805 – A decedat Johann Christoph Friedrich von Schiller, poet, dramaturg, istoric si teoretician literar german. Inca din adolescenta se simtea atras de literatura, in special de genul dramatic. In 1781 publica drama “Hotii”, deschizandu-i drumul spre celebritate. Datorita ideilor revolutionare din aceasta piesa, Schiller va fi numit in 1792 cetatean de onoare al Republicii Franceze. A dezvoltat o prietenie trainica cu celebrul Johann Wolfgang von Goethe. A publicat si alte lucrari cu carater radical, fiind silit sa emigreze in afara ducatului Wurttemberg din sudul Germaniei. In 1802, a fost innobilat, adaugandu-i-se un “von” la nume. Una dintre numeroasele merite ale operei sale este modernitatea, desi o vreme scriitorul a cazut in dizgratia intelectualilor germani. Celelalte drame celebre ale sale sunt: “Wallenstein” (1800-1801), opera de mare anvergura, “Maria Stuart” (1801), o drama psihologica despre renasterea morala a reginei Scotiei si “Wilhelm Tell” (1804), povestea revoltei cantoanelor forestiere elvetiene impotriva dominatiei habsburgice si a asasinarii tiranicului guvernator austriac de catre erou.

 

Despre Iulia Zârnovean

Vezi și

Azi, dar candva – 23 noiembrie

23 nov 1923 – A decedat Urmuz (pseudonimul literar al lui Dimitrie Demetrescu-Buzau), unul dintre …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *