23 mai 1906 – A decedat Henrik Johan Ibsen, important dramaturg norvegian, considerat parintele teatrului modern european. A introdus in teatrul european o noua metoda de investigatie morala, aplicata unei descrieri riguros realiste a clasei de mijloc, caracterizata prin economie de actiune, dialoguri patrunzatoare si o logica riguroasa. In general, a scris piese despre oameni prozaici, obisnuiti, dar din vietile carora a extras invataturi de o remarcabila directete si subtilitate, obligandu-si publicul sa-si reexamineze cu dureroasa onestitate fundamentele morale ale vietii. Odata cu primele texte dramatice au aparut si criticile din partea publicului, conform carora Ibsen ar fi fost meschin si antiliberal. Acestea deoarece el considera ca traditia dramatica este gaunoasa si bombastica. Cu dramele in versuri “Brand” (1866) si “Peer Gynt” (1867), acesta a creat arhetipuri universale, castigand batalia cu lumea. Explozia s-a produs odata cu aruncarea in aer a conventiilor sociale din “O casa de papusi” (1879), publicul vremii fiind scandalizat de refuzul autorului de a furniza dramei un final fericit, oricat de fals sau neverosimil. Urmatoarea piesa, “Strigoii” (1881), a produs si mai multa oroare pentru ca infatisa consecintele teribile ale ascunderii unor adevaruri urate. Piesele sale au inceput sa fie montate in teatrele progresiste din Europa, insa deseori avea putina audienta. Criticii conventionali il denuntau pe Ibsen ca pe un individ care-si batea joc de tot ce era sfant. Printre dramele tarzii se numara: “Femeia marii” (1888), “Hedda Gabler” (1890), “Constructorul Solness” (1892), “Micul Eyolf” (1894), “Cand noi, mortii, vom invia” (1899). Anul 2006 a fost proclamat “anul Ibsen” in Norvegia, ca urmare a celor 100 de ani scursi de la moartea sa.
23 mai 1960 – Israelul anunta capturarea lui Adolf Eichmann (in Argentina), locotenent-colonel in cadrul trupelor SS, considerat “arhitectul” Holocaustului.
23 mai 1949 – Proclamarea Republicii Federale Germania.
23 mai 1925 – S-a nascut Joshua Lederberg, biolog american, Laureat al Premiului Nobel pentru Medicina in 1958 impreuna cu Edward Lawrie Tatum si George Beadle.
23 mai 1908 – S-a nascut John Bardeen, fizician american, singura persoana care a castigat de doua ori Premiul Nobel pentru Fizica: in 1956 impreuna cu William Shockley si Walter Brattain, si in 1972 impreuna cu Leon Neil Cooper si John Robert Schrieffer. A fost, totodata, prima persoana care a castigat doua Premii Nobel in acelasi domeniu.
23 mai 1945 – Heinrich Himmler se sinucide. Ministru german de interne intre 1943 si 1945, acesta a fost organizatorul masacrelor evreilor in timpul celui de-al III-lea Reich. Important colaborator al lui Adolf Hitler, a detinut gradul de “Reichsfuhrer-SS”, seful SS-ului si al Politiei Secrete de Stat, politia politica cunoscuta cu numele abreviat Gestapo. Ca fondator si comandant al lagarelor de concentrare naziste si al unitatilor SS infiintate pentru a lichida victimele regimului in teritoriile ocupate, Himmler a avut raspunderea suprema pentru exterminarea a milioane de oameni nevinovati, care, conform ideologiei oficiale si convingerilor lui, nu “meritau sa traiasca”. La doua saptamani dupa capitularea Germaniei, Himmler a fost arestat de o unitate militara, iar la 23 mai 1945 s-a sinucis in timpul unei examinari medicale, inghitind o capsula cu cianura de potasiu, inainte sa se prezinte in fata tribunalului de la Nurnberg.
23 mai 1871 – S-a nascut Garabet Ibraileanu, romancier, critic si istoric literar, una dintre cele mai influente personalitati din literatura romana a primelor decenii din secolul XX. A publicat mai multe volume de critica si teorie literara, printre care: “Spiritul critic in cultura romaneasca” (1908, una dintre cele mai importante sinteze critice asupra genezei culturale romanesti), “Scriitori si curente” (1909), “Note si impresii” (1920), “Scriitori romani si straini” (1926), “Studii literare” (1930). Romanul “Adela” (1933) i-a adus Premiul National pentru Proza.
23 mai 1805 – Napoleon Bonaparte este incoronat rege al Italiei.
23 mai 1627 – A decedat Luis de Gongora y Argote, poet spaniol apartinand secolului de aur al literaturii spaniole, cel mai de seama reprezentant al curentului literar cunoscut sub denumirea de “culteranism” (sau chiar “gongorism”, dupa numele sau). Foarte apreciat in epoca sa, a adoptat un stil poetic complex, dificil, reusind sa imbogateasca si sa cizeleze limbajul poetic. Cu toate acestea, a fost criticat si invidiat de contemporanii sai, reputatia sa avand de suferit pana in secolul XX, cand poemele sale au inceput sa fie apreciate pentru frumusetea lor rece. ”Solitudini” (“Soledades”, 1613) este, probabil, cea mai buna opera a lui scrisa in acest stil. Poemele sale mai putin elaborate – romances (baladele populare), letrillas (scurte poeme lirice) si sonetele – s-au bucurat de un succes mai mare.