16 apr 1896 – S-a nascut Tristan Tzara (nume real: Samuel Rosenstock), poet si eseist evreu roman, stabilit in Franta, fondator al curentului Dada. In Elvetia s-a alaturat unui grup de tineri intelectuali si, impreuna cu Richard Huelsenbeck si Hans Arp, a pus bazele miscarii dadaiste, lansata printr-un manifest publicat la Zurich, in 1916. Dadaismul a condus la schimbari importante in arta si literatura inceputului de secol XX. Din dorinta de a pune miscarea pe o orbita mondiala, Tzara s-a mutat la Paris (1919) si a devenit un fervent sustinator al destructurarii limbii si al negarii radicale a valorilor traditionale. Cele mai importante texte ale acestei perioade sunt ilustrari si eseuri in stil dadaist: “Prima aventura cereasca a domnului Antipyrine” (1916), “25 de poeme” (1918), “Sapte manifeste Dada” (1924), toate caracterizate prin aruncarea in aer a limbajului cu o logica articulata. Desi, in mod incontestabil, intemeitor al miscarii dadaiste, Tzara nu s-a lasat inregimentat de aceasta, experimentand, individual, noi si noi formule. Astfel, dupa 1924, lirica sa a virat puternic spre suprarealism, el facand eforturi pentru a impaca acest curent cu doctrina marxista, de care au fost atrasi foarte multi intelectuali din Franta. Scrierile de maturitate cuprind: “Omul aproximativ” (1931), “Suprarealismul si epoca postbelica” (1947), “Vorbind singur” (1950), “Chip interior” (1953), “Fructul permis” (1956), “Trandafirul si cainele” (1958). A decedat in Paris si a fost inmormantat acolo.
16 apr 1972 – A decedat Yasunari Kawabata, primul laureat japonez al Premiului Nobel pentru Literatura in 1968.
16 apr 1889 – S-a nascut Charlie Chaplin (nume complet: Sir Charles Spencer Chaplin), actor de comedie britanic, producator, scriitor, regizor, compozitor, considerat cel mai mare artist comic al ecranului si una dintre figurile cele mai importante din istoria filmului. Principalul personaj al lui Chaplin a fost “Vagabondul”, un personaj fara adapost, cu maniere rafinate, haine si distinctia unui gentleman. Acesta poarta o haina stramta, pantaloni si pantofi foarte mari si un melon ponosit impreuna cu un baston de bambus si o mustata mica. Chaplin a produs capodopere caracterizate prin patos si cutezanta, filme pline de un umanism extrem de apreciat, facand publicul din lumea larga sa rada in hohote. Cele mai renumite filme ale sale sunt “Luminile orasului” (“City Lights”), “Timpuri noi” (“Modern Times”) si “Dictatorul” (“The Great Dictator”). Dobandind popularitate ca unul dintre cei trei regi ai comediei din epoca de aur a filmelor mute (alaturi de Buster Keaton si Harold Lloyd), a fost singurul care a supravietuit cu iscusinta tranzitiei la filmele vorbite. A fost exilat din America in 1952, tara in care traise 30 de ani. Atmosfera devenind ostila, Chaplin ajunsese tinta unor critici conform carora era comunist. Dupa ce se casatorise si divortase de atatea tinere, incepuse sa fie aspru criticat, iar statutul sau de rege al comediei fusese grav afectat. S-a stabilit in Elvetia pentru a petrece ultimii ani; s-a spus ca, acest pas fiind facut, Chaplin si-a pierdut talentul odata stralucitor, dar, pe de alta parte, a fost fericit si s-a putut bucura, alaturi de cea de-a patra sotie, in varsta de numai 18 ani – Oona (fiica celebrului dramaturg Eugene O‘Neill) si cei 8 copii ai sai. A pasit din nou in America dupa 20 de ani, in 1972, cand animozitatea dintre el si guvern a disparut, pentru a primi Premiul Oscar. Apoi, in 1977 incepe sa intampine dificultati in comunicare, deplasandu-se cu ajutorul unui scaun cu rotile. Charlie Chaplin a decedat in somn in ziua de Craciun, la varsta de 88 de ani. A fost inhumat in cimitirul Corsier-Sur-Vevey din Elvetia. Pe data de 1 martie 1978, corpul sau a fost furat de un grup de mecanici elvetieni, cu scopul de a cere bani de rascumparare de la familie. Planul a esuat, acestia fiind prinsi, iar corpul recuperat dupa 11 saptamani langa lacul Geneva a fost reinhumat sub 1,8 metri de beton pentru a preveni alte incidente.
16 apr 1844 – S-a nascut romancierul, poetul si eseistul francez Jacques Anatole Francois Thibault (cunoscut ca Anatole France), Laureat al Premiului Nobel pentru Literatura in 1921 si membru al Academiei Franceze. Printre cele mai cunoscute opere ale sale se numara “Crima lui Sylvestre Bonnard” (1881) si “Insula pinguinilor” (1908).
16 apr 1828 – A decedat Francisco Jose de Goya y Lucientes, celebru artist spaniol ale carui picturi, desene si gravuri au provocat conflicte istorice contemporane lui si au influentat pictori importanti ai secolului XIX si XX. A fost pictorul principal al curtii regale spaniole. Cariera sa se intinde pe parcursul a mai mult de 60 de ani, fiind martor la multe schimbari socio-politice in Spania. Dupa o boala de care a suferit in 1792 si care l-a lasat fara auz, arta sa a capatat o noua dimensiune, exprimand liber observatiile introspectiilor sale. A fost un artist multilateral, producand multe panze, gravuri si desene si lucrand si ca desenator de tapiserii. Inovatiile sale picturale l-au consacrat ca unul dintre primii pictori moderni, avand un impact major asupra generatiilor de artisti din secolul XIX. Goya s-a remarcat prin sarcasmul emotional si realismul lucrarilor sale, explorand suferinta si uratenia vietii. Spre deosebire de predecesorii sai, care se exprimau intr-o maniera narativa, lucrarile lui Goya creau dramatism prin intermediul unor inovatii de conceptie extrem de moderne. Tablourile sale sunt caracterizate de o paleta indrazneata, de lipsa modelajului si de prezenta unor distorsiuni vizuale. In epoca sa, Goya a fost celebru ca portretist. Astazi este cunoscut pentru explorarile sale de adancime in psihicul uman si pentru antimilitarismul sau. Printre cele mai importante picturi ale sale se numara: “Hristos pe cruce” (1780), “Maja nuda” (circa 1800), “Maja imbracata” (circa 1801), “Saturn mancandu-si fiii” (1821).