15 mai 1891 – S-a nascut Mihail Afanasievici Bulgakov, romancier si dramaturg rus. In anii ’30, criticile transante la adresa moravurilor sovietice au dus la interzicerea publicarii lucrarilor sale. Din 1929 nu i se mai publica nicio carte si nu i se mai joaca nicio piesa. Traind la limita supravietuirii, Bulgakov se vede nevoit sa-i trimita dictatorului o petitie, apoi, intr-o scrisoare adresata guvernului sovietic, vorbeste despre dezechilibrul psihic la care este expus un creator al carui existenta era amenintata. Scrisoarea ramane celebra atat ca model al disidentei asumate, cat si datorita efectelor ei neasteptate. Trei saptamani mai tarziu primeste un telefon bizar direct de la Stalin in urma caruia este reangajat la teatrul la care lucrase. In ultimul deceniu al vietii scrie cu frenezie. Orb, pe patul de moarte, ii dicteaza sotiei sale ultimele modificari la romanul care l-a facut celebru: “Maestrul si Margareta” (publicat pentru prima data in Rusia in 1966). Aceasta este una dintre cele mai importante opere ale secolului XX.
15 mai 1951 – S-a nascut Frank Anthony Wilczek, fizician american, Laureat al Premiului Nobel pentru Fizica in 2004 impreuna cu David Gross si David Politzer.
15 mai 1938 – A decedat Gheorghe Marinescu, medic neurolog roman, membru al Academiei Romane, fondatorul Scolii Romanesti de Neurologie. In 1898 realizeaza primul film stiintific din lume: “Tulburarile mersului in hemiplegia organica”. Meritele sale au fost recunoscute de academii si societati stiintifice din intreaga lume.
15 mai 1915 – S-a nascut Paul Anthony Samuelson, economist american, Laureat al Premiului Nobel pentru Economie in 1970.
15 mai 1873 – A decedat Alexandru Ioan Cuza, om politic roman, primul domnitor al Principatelor Unite (1859-1862) si al statului national Romania (1862-1866). Acesta a fost un militant convins pentru unirea Moldovei si a Tarii Romanesti. La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 si al Tarii Romanesti, infaptuindu-se astfel unirea celor doua principate. Incepand cu 1862, se adopta oficial numele de Romania. A promovat o politica externa indreptata spre recunoasterea internationala a tanarului stat. In colaborare cu Mihail Kogalniceanu, a initiat un program de reforme economice si sociale menite sa conduca la modernizarea statului. In plan cultural, numele sau este legat de introducerea grafiei latine si de infiintarea universitatilor din Iasi si Bucuresti. Acuzat de tendinte dictatoriale, Cuza a fost indepartat de la putere printr-o lovitura de stat (1 februarie 1873) si exilat. S-a instalat la Florenta, apoi la Heidelberg (Germania), unde a murit.
15 mai 1859 – S-a nascut Pierre Curie, fizician francez. La Sorbona, in 1895, o cunoaste pe Maria Sklodowska – Curie (savanta poloneza, dublu Laureata a Premiului Nobel pentru Fizica si pentru Chimie, prima femeie care a primit un Premiu Nobel si singurul savant care a primit doua Premii Nobel in doua domenii stiintifice diferite) cu care se casatoreste. Vor avea doua fiice, Irene (Laureata a Premiului Nobel pentru Chimie in 1935) si Eve. Incep cercetari in domeniul radioactivitatii, descoperind impreuna noi elemente radioactive: poloniul si radiul. Pentru aceste cercetari primesc amandoi Premiul Nobel pentru Fizica in 1903, impreuna cu Henri Becquerel. La 19 aprilie 1906 a fost accidentat mortal de o trasura.
15 mai 1845 – S-a nascut Ilia Ilici Mecinikov, biolog rus, Laureat al Premiului Nobel pentru Medicina in 1908.
15 mai 1838 – S-a nascut Nicolae Grigorescu, celebru pictor roman, primul dintre fondatorii picturii romane moderne, urmat de Ion Andreescu si Stefan Luchian, membru al Academiei Romane. A studiat in Franta (unde a fost coleg cu Pierre-Auguste Renoir), Italia, Grecia si Austria. Intr-un moment decisiv pentru constituirea culturii Romaniei moderne (in poezie se afirma Mihai Eminescu), acesta intreprinde o spectaculoasa innoire a limbajului plastic, impunand un nou stil in pictura romaneasca dominata de academism. Cu o formatie in care se recunoaste filonul traditiilor picturii murale de care se apropie in anii tineretii, dar si impresionismul de mai tarziu, Grigorescu s-a manifestat in diverse genuri cu o autoritate care se va prelungi si dupa disparitia sa. A pictat mult scene ale vietii rurale, portrete de tarani, ciobani, tiganci etc. Influenta covarsitoare pe care a avut-o asupra contemporanilor sai a marcat si evolutia generatiei ce i-a urmat, creatia lui inaugurand o traditie picturala de ampla rezonanta. Printre cele mai cunoscute tablouri ale sale se numara: “Pe malul Siretului”, “Fete torcand la poarta”, “Ciobanas”, “Taranca cu marama”, “Autoportret”, “Tanara tiganca”, “Taranca din Muscel”, “Atacul de la Smardan”, “Alarma”, “Pescarita la Granville”, “Car cu boi pe inserat”, “Car cu boi la Oratii”, “Intoarcerea de la balci”.
15 mai 1718 – Englezul James Puckle patenteaza mitraliera.