Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
BOSNIA-HERZEGOVINA
Drapelul tarii : o banda verticala albastra la exterior cu un triunghi isoscel galben in stanga sa, care uneste in diagonala marginile de sus si de jos ale drapelului; restul steagului este de culoare albastru-mediu cu sapte stele intregi si doua jumatati de stea de culoare alba de-a lungul ipotenuzei triunghiului; triunghiul aproximeaza forma tarii, iar cele trei varfuri ale sale simbolizeaza popoarele care constituie statul – bosniaci, croati si sarbi; stelele reprezinta Europa si vor sa sugereze continuitatea (de aceea ultima si prima stea apar doar pe jumatate); culorile (alb, albastru si galben) sunt asociate in general cu neutralitatea si pacea, fiind legate in mod traditional cu Bosnia.
Istorie: Declaratia de suveranitate a Bosniei si Herzegovinei din octombrie 1991 a fost urmata de o declaratie de independenta fata de fosta Iugoslavie pe 3 martie 1992, dupa un referendum boicotat de etnicii sarbi. Sarbii bosniaci – sprijiniti de vecinii din Serbia si Muntenegru – au raspuns cu o rezistenta armata care a avut ca scop secesiunea republicii de-a lungul unei granite etnice si alipirea la tinuturile detinute de Serbia, pentru a forma o „Mare Serbie”. In martie 1994, bosniacii si croatii au redus numarul factiunilor de la trei, la doua, prin semnarea unei intelegeri de creare a Federatiei comune croato-bosniaca a Bosniei si Herzegovinei. Pe 21 noiembrie 1995, la Dayton, Ohio (SUA), partile implicate in conflict au initiat un acord de pace care a stopat razboiul civil (acordul final a fost semnat la Paris, pe 14 decembrie 1995). Acordul de Pace de la Dayton pastreaza granitele internationale ale Bosniei si Herzegovinei si a creat un stat multi-etnic, condus de un guvern democratic insarcinat cu implementarea politicilor externe, diplomtice si fiscale. A fost recunoscut de asemenea si un guvern secundar, format din doua entitati in mare parte egale ca numar: Federatia Bosniei si Herzegovinei, a bosniacilor si croatilor bosniaci, respectiv Republica Srpska, a etnicilor sarbi. Cele doua entitati au fost insarcinate cu majoritatea functiilor guvernamentale interne. Acordul de la Dayton a stabilit de asemenea Oficiul pentru Inaltii Reprezentanti (OHR) pentru a supraveghea implementarea aspectelor civile din cadrul acordului. Consiliul pentru Implementarea Pacii a oferit, in cadrul conferintei de la Bonn din 1997, autoritatea OHR de a impune legislatie si de a elibera din functie oficiali, sub forma asa-numitelor „Puteri de la Bonn”. In perioada 1995-96, o forta de mentinere a pacii de circa 60.000 de trupe (IFOR) sub conducerea NATO a stationat in Bosnia pentru a implementa si monitoriza aspectele militare ale acordului de pace. IFOR a fost succedata de o forta de stabilitate (SFOR) mai redusa numeric, tot sub conducerea NATO, a carei misiune a fost sa atenueze tensiunile ostilitatilor care inca persistau dupa razboi. Fortele de mentinere a pacii ale Uniunii Europene (EUFOR) au inlocuit SFOR in decembrie 2004; misiunea acestora fiind mentinerea pacii si a stabilitatii pe teritoriul tarii. Misiunea EUFOR s-a schimbat din mentinerea pacii in protectia civila in octombrie 2007, prezenta acesteia reducandu-se de la aproape 7.000 de soldati, la mai putin de 2.500. Numarul trupelor la sfarsitul lui 2010 era de aproape 1.500. In ianuarie 2010, Bosnia si Herzegovina a primit un loc nepermanent in cadrul Consiliului de Securitate al ONU pentru perioada 2010-2011.
GEOGRAFIE
Localizare: Sud-estul Europei, intre Marea Adriatica si Croatia
Coordonate geografice: 44 00 N, 18 00 E
Suprafata totala: 51.197 kilometri patrati, din care 51.187 km patrati uscat, 10 km patrati de tarm
Comparatie din punct de vedere al suprafetei cu celelalte state: 129
Granite pe uscat: total: 1.538 km. Linii de granita: Croatia 932 km, Muntenegru 249 km, Serbia 357 km, granita maritima: 20 km
Climat: veri calde si ierni reci, zone cu altitiduni inalte au veri scurte si reci, respectiv ierni lungi si grele; de-a lungul tarmurilor, iernile sunt mai calde si ploioase
Relief caracterizat de munti si vai
Altitudini extreme: cea mai joasa: Marea Adriatica 0 m, cea mai inalta: Maglic 2,386 m
Resurse naturale: carbune, fier, bauxita, cupru, plumb, zinc, crom, cobalt, mangan, nichel, gips, argila, sare, nisip, lemn, energie hidrologica
Pamantul: teren arabil: 19.61%, recolte permanente: 1.89%, altele: 78.5% (2005)
Geografie: in cadrul granitelor interne ale Bosniei si Herzegovinei, tara este divizata in Federatia comuna a Bosniacilor si Croatilor (aproximativ 51% din teritoriu) si Republica Srpska a sarbilor bosniaci (circa 49% din teritoriu); regiunea denumita Herzegovina este adiacenta Croatiei si Muntenegrului, fiind populata de in mod traditional de etnicii croati majoritari in vest si de majoritatea sarba, in est.
POPULATIA
Populatie: 4.622.163 (iulie 2011 estimat)
Rata natalitatii: 8,89 nasteri/1.000 oameni (estimare iulie 2011)
Rata mortalitatii: 8,8 morti/1.000 oameni (estimare iulie 2011)
Orase principale: SARAJEVO (capitala) 392.000 locuitori (2009)
Rata mortalitatii infantile:
total: 8,67 morti/1.000 nasteri vii
Speranta de viata la nastere: 78,81 de ani, barbati: 75,25 ani, femei: 82,63 ani
Grupuri etnice: bosniaci 48%, sarbi 37,1%, croati 14,3%, altii 0,6% (2000)
Religie: musulmani 40%, ortodocsi 31%, romano-catolici 15%, altii 14%
Limbi: bosniaca (oficiala), croata (oficiala), sarba
POLITICA
Denumirea tarii:
Forma conventionala scurta: Bosnia si Herzegovina
Forma scurta locala: Bosna i Hercegovina
Denumiri anterioare: Republica Populara a Bosniei si Herzegovinei, Republica Socialista a Bosniei si Herzegovinei
Forma de guvernament: republica federala democrata emergenta
Capitala: Sarajevo, coordonate geografice: 43 52 N, 18 25 E
Diviziuni administrative: doua diviziuni administrative principale (Federatia Bosniei si Herzegovinei si Republica Srpska) si un district supravegheat international – districtul Brcko. Acesta se afla in nord-estul Bosniei si este o unitate administrativa auto-guvernata sub suveranitatea Bosniei-Herzegovina si este detinuta comun de cele doua entitati care compun statul; Districtul ramane sub supervizarea organismelor internationale.
Independenta: 1 martie 1992 (fata de Iugoslavia; referendum pentru independenta incheiat pe 1 martie 1992, declararea independentei a avut loc pe 3 martie 1992).
Ziua Nationala: 25 noiembrie (1943)
Constitutia: Acordul de Pace de la Dayton, semnat pe 14 decembrie 1995 la Paris, include constitutia Bosniei-Herzegovina. Nota: fiecare entitate componenta a tarii are propria sa constitutie.
Sistem legislativ: sistem de cod civil; Curtea Constitutionala revizuieste actele legislative
Participarea la organisme legislative internationale: nu a semnat declaratia Curtii Penale Internationale, accepta jurisdictia Tribunalului Penal International
Drept de vot: la implinirea varstei de 18 ani, respectiv la 16 daca persoana este angajata; vot universal
Puterea executiva: seful statului este Presedintele tarii (Zelko Komsic, etnic croat ales sa reprezinte comunitatea pe 6 noiembrie 2006, in functie din 10 iulie 2011). Presedintia cuprinde trei membri care se rotesc o data la opt luni (un sarb, un croat si un bosniac). Ceilalti membri ai presedintiei sunt Bakir Izetbegovic (bosniac, ales pe 10 noiembrie 2010) si Nebojsa Radmanovic (sarb, ales pe 6 noiembrie 2006).
Seful guvernului: Presedintele consiliului de ministri (Nikola Spiric, din 11 ianuarie 2007). Membrii cabinetului formeaza Consiliul de Ministri, nominalizati de premier si aprobati la nivel de stat de Camera Reprezentativilor.
Alegeri: Cei trei membri ai presedintiei (un bosniac, un croat si un sarb) sunt alesi din vot popular pentru un mandat de patru ani de fiecare dintre grupurile etnice (pot detine un numar nelimitat de mandate, dar nu mai mult de doua consecutive). Candidatul cu cele mai multe voturi primite de la etnicii sai este ales, iar sefia presedintiei se roteste o data la fiecare opt luni. Seful Consiliului de Ministri este numit in functie de presedinte si confirmat la nivel national de Camera Reprezentativilor. Actualmente, presedintele Federatiei Bosniei si Herzegovinei este Zivko Budimir (din 17 martie 2011), iar vicepresedinti sunt Spomenka Micic si Mirsad Kebo (din 21 februarie 2007), in timp ce presedintele Republicii Srpska este Milorad Dodik (din 15 noiembrie 2010).
Puterea legislativa: Adunarea Parlamentara sau Skupstina este formata din Camera Poporului sau Dom Naroda (15 locuri, cate 5 pentru bosniaci, croati si sarbi; membrii sai sunt alesi de Camera Poporului din Federatia Bosniei si Herzegovinei, respectiv de Adunarea Nationala a Republicii Srpska pentru un mandat de patru ani); si din Camera Reprezentativilor la nivel national, sau Predstavnicki Dom (42 de membri, 28 alocati Federatiei Bosniei si Herzegovinei, respectiv 14 Republicii Srpska; membrii sunt alesi prin vot popular pe baza reprezentarii proportionale pentru un mandat de patru ani).
Federatia Croato-Bosniaca are un legislativ bicameral format din Camera Poporului (58 de locuri: 17 bosniaci, 17 croati, 17 sarbi, 7 mandate rezervate altor nationalitati), respectiv Camera Reprezentativilor (98 de membri; alesi prin vot popular pentru un mandat de patru ani). Republica Srpska are o Adunare Nationala (83 de membri, alesi prin vot popular pentru un mandat de patru ani, iar ca urmare a unui proces de reformare constitutionala, in 2002, a fost creat un Consiliu al Poporului Republicii Srpska, format din 28 de membri repartizati astfel: 8 croati, 8 bosniaci, 8 sarbi si 4 membri ai comunitatilor minoritare.
Puterea judiciara: Curtea Constitutionala a BH este formata din noua membri: patru alesi de Federatia Croato-Bosniac, doi membri alesi din partea Adunarii Nationale a Republicii Srpska, iar trei membri non-bosniaci sunt alesi de presedintele Curtii Europene pentru Drepturile Omului. Tribunalul National al BH este format din 44 de judecatori nationali si sapte judecatori internationali, cuprinzand trei diviziuni: Administrativ, Apel si Criminal. Un Tribunal al Crimelor de Razboi a fost deschis in martie 2005. Fiecare entitate are o Curte Suprema si un numar de curti inferioare.
Codul de internet al tarii: .ba.
Dispute:
International: Serbia are delimitata aproximativ jumatate din granita cu Bosnia si Herzegovina, insa sectiuni de-a lungul raului Drina raman disputate.
Refugiati si persoane stramutate intern: 7.269 (tara de origine: Croatia), respectiv 131.600 de croati bosniaci, sarbi si bosniaci au fost stramutati in timpul razboiului din 1992-95.
Droguri ilicite: Bosnia-Herzegovina este un punct de tranzit tot mai intens folosit pentru heroina transportata in vestul Europei; punct de tranzit minor pentru marijuana; ramane vulnerabila in privinta activitatilor de spalare de bani pe baza unei economii neregulate; de asemenea cunoaste o implementare slaba a legilor si este marcata de coruptie.
