25 aug 1900 – A decedat Friedrich Wilhelm Nietzsche, filosof, critic al culturii si savant german, unul dintre cei mai influenti ganditori ai secolului XIX. Filosofia sa a avut o influenta considerabila asupra culturii secolului XX. Lucrarile sale, in care a incercat sa arate adevaratele motive care stau la baza conceptelor traditionale occidentale de morala, filosofie si religie, si-au pus amprenta asupra unor generatii intregi de teologi, filosofi, poeti, psihologi, dramaturgi si romancieri ca: Thomas Mann, Andre Gide, Hermann Hesse, Sigmund Freud, Martin Heidegger sau Emil Cioran. Gandirea lui a pornit de la consecintele secularismului iluminist, formuland celebra expresie “Dumnezeu a murit”, oferind astfel cai de cercetare multora dintre succesorii sai. Conceptul de “vointa de putere” joaca un rol central in gandirea lui Nietzsche, in masura in care acesta este pentru el – in sens metafizic – un instrument pentru intelegerea lumii. In ciuda faptului ca era dusmanul de moarte al nationalismului, antisemitismului si al politicii de forta, numele si operele sale aveau sa fie invocate in anii ’20 de catre nazismul german si fascismul italian pentru a sustine tocmai ideile pe care el le dispretuia. Printre principalele opere ale sale se numara: “Libertatea vointei si destinul” (1862), “Nasterea tragediei” (1872), “Asa grait-a Zarathustra” (1885), “Ecce homo”, “Amurgul idolilor”, “Anticristul” (1888).
25 aug 1995 – A decedat Subrahmanyan Chandrasekhar, fizician indian, Laureat al Premiului Nobel pentru Fizica in 1983.
25 aug 1991 – Belarus isi declara independenta fata de Uniunea Sovietica.
25 aug 1916 – S-a nascut Frederick Chapman Robbins, medic american, Laureat al Premiului Nobel pentru Medicina in 1954 impreuna cu John Franklin Enders si Thomas Huckle Weller.
25 aug 1900 – S-a nascut Sir Hans Adolf Krebs, biochimist german, Laureat al Premiului Nobel pentru Medicina in 1953 impreuna cu Fritz Lipmann.
25 aug 1908 – A decedat Antoine Henri Becquerel, fizician francez, Laureat al Premiului Nobel pentru Fizica in 1903.
25 aug 1907 – A decedat Bogdan Petriceicu Hasdeu, scriitor, filolog, istoric, folclorist, publicist si om politic roman, membru al Academiei Romane si al Societatii de Lingvistica din Paris. Spirit polemic, nelinistit, adversar al monarhiei si junimismului, si-a pus amprenta asupra vietii culturale a epocii ca editor si redactor al mai multor publicatii. Este unul dintre fondatorii filologiei romanesti moderne, numarandu-se printre primii romani care si-au insusit metoda comparativismului istoric in cercetarea lingvistica, avand numeroase contributii la cunoasterea limbii romane. Insarcinat de Academie cu redactarea dictionarului-tezaur al limbii romane, proiecteaza o opera lexicografica vasta, in buna masura himerica prin enciclopedismul si dimensiunile sale (voia să faca din fiecare cuvant o monografie), intitulata “Etymologicum Magnum Romaniae”, din care a reusit sa publice doar patru volume (1887-1898), cuprinzand cuvinte incepand cu “a” si “b”, pana la “barbat”. Ca scriitor, capodopera sa este drama in versuri “Razvan si Vidra” (1867). Ultimii ani ai vietii au fost dedicati altor preocupari: de la moartea fiicei sale (cu o inzestrare intelectuala de exceptie), Iulia (1888), s-a dedicat cu totul cercetarilor asupra spiritismului, culminand cu lucrarea “Sic cogito” (1892). B. P. Hasdeu este una dintre cele mai mari personalitati ale culturii romane din toate timpurile.
25 aug 1873 – S-a nascut Lucia Sturdza-Bulandra, una dintre marile figuri ale scenei romanesti, actrita si directoare a Teatrului Municipal din Bucuresti, astazi Teatrul Bulandra.
25 aug 1841 – S-a nascut Emil Theodor Kocher, chirurg elvetian, Laureat al Premiului Nobel pentru Medicina in 1909.
25 aug 1825 – Uruguay isi declara independenta fata de Brazilia.
25 aug 1768 – Celebrul explorator James Cook porneste in prima sa calatorie.
25 aug 1744 – S–a nascut Johann Gottfried von Herder, faimos filosof, teolog si critic literar german. Impreuna cu Johann Wolfgang Goethe si Friedrich von Schiller a pus bazele romantismului german. Operele sale (“Tratat despre originea limbii”, 1772; “Scrisori razlete”, 1785-1797; “Idei cu privire la istoria filosofiei umanitatii”, 4 volume: 1784-1791) arata un spirit inovator in filosofia istoriei si un precursor al ideii potrivit careia cultura si nu granitele politice, defineste spiritul unui popor. De asemenea, Herder a incercat sa demonstreze importanta unei literaturi nationale originale pentru dezvoltarea culturala. In ultimii ani ai vietii a trait retras in rezidenta sa din Weimar.