Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
14 nov 1831 – A decedat Georg Wilhelm Friedrich Hegel, filosof german, ultimul mare creator de sisteme filosofice din epoca moderna. Opera sa, care a urmat-o pe cea a lui Immanuel Kant, Johann Gottlieb Fichte si Friedrich Schelling, marcheaza apogeul filosofiei clasice germane. Sistemul sau reprezinta o incercare fatisa de a uni concepte contradictorii – spiritul si natura, universalul si particularul, idealul si realul – si de a constitui o sinteza in care toate filosofiile partiale si contradictorii ale predecesorilor sunt incluse in egala masura si depasite. Intr-o forma sau alta, invataturile sale au dominat universitatile din Germania multi ani dupa moartea sa (cauzata de holera) si s-au raspandit in Franta si in Italia. La mijlocul secolului XX, interesul pentru lucrarile sale a crescut. In momentul bicentenarului sau din 1970, se contura deja o renastere hegeliana. Cele mai importante lucrari ale sale sunt: “Fenomenologia spiritului”, 1807, “Stiinta logicii”, 1812-1816, “Enciclopedia stiintelor filosofice”, 1817-1930, “Prelegeri despre estetica”, 1817-1829, “Prelegeri de filosofie a istoriei”, 1822-1831.
14 nov 1910 – Primul zbor al unui avion, realizat de pe puntea unui vas.
14 nov 1891 – S-a nascut Frederick Grant Banting, medic si fiziolog canadian, considerat unul dintre descoperitorii insulinei, Laureat al Premiului Nobel pentru Medicina in anul 1923, impreuna cu John James Rickard Macleod.
14 nov 1851 – Publicarea celebrului roman “Moby Dick” de Herman Melville.
14 nov 1840 – S-a nascut Oscar-Claude Monet, pictor francez, unul dintre intemeietorii si liderii curentului impresionist. Tabolul sau, “Impresie, rasarit de soare”, 1872, a dat numele miscarii. Si-a creat propriul stil prin realizarea unor serii de schite asemanatoare ale aceluiasi model, din diverse unghiuri si in perioade diferite ale zilei. Desi nu s-a bucurat imediat de critici favorabile rasunatoare, acesta a tras, de-a lungul carierei, sustinerea fidela a colectionarilor de arta, in special a celor din SUA, care i-au descoperit lucrarile in anii 1880. Din lucrarile sale s-au inspirat o seama de artisti, de la pictori contemporani cu Monet, precum Vincent van Gogh si pana la generatia noua de pictori, din care facea parte si Henri Matisse. Dupa moartea sa, influenta lui Monet asupra artei contemporane s-a extins la cercurile avangarde, care sustinea artisti mai radicali precum Paul Cezanne. Expozitii cu lucrarile sale au facut inconjurul lumii de-a lungul ultimelor decenii ale secolului XX, bucurandu-se de un succes la public neegalat, intarindu-i astfel reputatia ca una dintre cele mai importante si populare figuri din pictura occidentala moderna. Printre cele mai importante tablouri ale sale se numara: “Gara Saint-Lazare”, 1877, “Cotofana”, 1868-1869, “Femeie in gradina”, 1866-1867, “Iazul cu nuferi”, 1899, “Catedrala din Rouen: portalul si turnul Saint-Romain in plin soare”, 1849, “Boulevard des Capucines”, 1873, “Capita (Efectul zapezii)”, 1890.
14 nov 1716 – A decedat Wilhelm Gottfried Leibniz, filosof, matematician, diplomat, jurist, inventator, om de stiinta si istoric german. Este considerat ultimul mare savant universal al civilizatiei occidentale. Si-a obtinut doctoratul in drept la numai 20 de ani. A lucrat pentru printul de Mainz si a fost bibliotecar si consilier privat pentru ducii de Braunschweig-Luneburg. In 1700 a contribuit la fondarea Academiei Germane de Stiinta din Berlin, devenind primul ei presedinte. A inventat calculul integral si diferential in acelasi timp cu Isaac Newton; desi recunoasterea principala a meritului inventiei a fost mult disputata, opera lui Leibniz a fost publicata cu 3 ani mai devreme, in 1684, iar notatia sa a fost universal adoptata. A avut contributii importante in optica si mecanica. In celebra sa opera, “Teodiceea”, 1710, incearca sa impace bunatatea lui Dumnezeu cu existenta raului in lume, afirmand ca numai El este perfect si ca lumea existenta “este cea mai buna dintre lumile posibile”. Aceasta conceptie a lui a fost ironizata de Voltaire in faimosul sau roman comic “Candid sau Optimistul”, 1759. In metafizica, Leibniz este cunoscut pentru teoria monadelor, conform careia realitatea este in ultima instanta constituita din substante simple – monade – inzestrate cu o forta acriva. In consecinta, materia nu este decat manifestarea exterioara a monadelor. Fiecare monada oglindeste intregul univers, iar concordanta dintre activitatea monadelor este asigurata de “armonia prestabilita”, creata de monada suprema, Dumnezeu. Printre cele mai importante lucrari ale sale sunt: “Disertatie despre arta combinarii”, 1666, “Noua metoda de determinare a maximelor si minimelor, precum si a tangentelor”, 1684, “Noi eseuri asupra intelectului omenesc”, 1765.
