Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Mircea Cuciureanu și Doina Bulearcă
UPDATE: Președintele din Sri Lanka, Gotabaya Rajapaksa, va demisiona din funcție pe 13 iulie, conform declarațiilor biroului premierului. Nu se cunosc detalii privind localizarea președintelui, acesta fiind văzut ultima oară sâmbată, atunci când reședința sa a fost luată cu asalt de populație. Conform surselor, acesta s-ar afla pe o navă a marinei, unde ar fi fost transportat din rațiuni de siguranță.
Mii de persoane ocupă pentru a doua zi consecutiv palatul prezidențial din Sri Lanka, raportează Al Jazeera. Cetățenii au pătruns în reședință în semn de protest ca urmare a crizei economice cu care se confruntă statul din Asia de Sud. Mai mult, casa premierului a fost incendiată ulterior ocupării palatului, forțându-l pe acesta și pe președinte să se ascundă. Protestatarii cer demisia urgentă a celor doi mai înalți oficiali ai statului și ai guvernului, refuzând să părăsească reședința până la momentul în care cerințele lor nu sunt îndeplinite și susțin că guvernanții și-au pierdut legitimitatea. Partidele de opoziție s-au întâlnit duminică să discute despre formarea unui nou guvern.
Aproximativ 125.000 de documente confidențiale au fost publicate de către The Guardian, detaliind expansiunea globală a companiei Uber și rolul pe care lideri politici importanți l-au jucat, conform BBC. Compania alocase un buget de 90 de milioane de dolari pe an pentru lobby, cu scopul de a câștiga susținerea clasei politice europene și a surclasa taximetria. Documentele datează din perioada 2013 – 2017, fereastră de timp în care Uber devenise atât compania cu cea mai rapidă creștere din lume, cât și punctul focal a mai multor scandaluri de abuz sexual și nerespectarea confidențialității datelor cu caracter personal. Printre liderii politici care și-au oferit susținerea se numără Neelie Kroes, fost comisar european, și Emmanuel Macron, al cărui ajutor a fost descris de către un lobbyist drept „spectaculos” pentru reformarea legilor în favoarea firmei.
Paul Kagame, președintele autoritar al Rwandei, și-a declarat intențiile de a „candida” pentru un al patrulea mandat la cârma statului african, relatează BBC. Kagame este președintele Rwandei de 20 de ani, dezvăluindu-și intențiile în cadrul unui interviu pentru o televiziune franceză, adăugând că ar putea rămâne în lupta pentru președinție pentru „încă 20 de ani”. În 2015, acesta a modificat constituția pentru a-i permite posibila extindere a mandatelor până în 2034, iar la alegerile din 2017 a câștigat cu un procentaj de 99%. Directorul filialei din Africa Centrală a organizației Human Rights Watch, Lewis Mudge, a declarat că „ce este surprinzător este că unii oameni sunt într-adevăr surprinși”, făcând referire la posibila prelungire a mandatului autoritar al lui Kagame. Mudge a mai adăugat că „Rwanda este o țară unde este foarte, foarte periculos să te opui guvernului, darămite să faci parte din opoziție”.
Reprezentanții Twitter au anunțat intenția de a deschide un proces împotriva lui Elon Musk pentru refuzul acestuia de a cumpăra compania, raportează Euronews. Musk a anunțat vineri că sistează contractul de 44 miliarde de dolari pentru achiziția Twitter, adăugând că mai multe clauze au fost încălcate, citând faptul că nu i-au fost furnizate informații despre conturile false și cele de spam existente pe platformă. Musk ar fi obligat să plătească o sumă compensatorie de 1 miliard de dolari dacă nu finalizează tranzacția. Bret Taylor, președintele consiliului de conducere al Twitter, a declarat despre consiliul de administrație că „este dedicat să încheie tranzacția cu prețul și condițiile stabilite anterior cu domnul Musk și are în plan să inițieze acțiuni în justiție, pentru a impune înțelegerea de fuziune.”
Liderii armatei nord coreene au ordonat organizarea unor exerciții cu foc viu, conform autorităților sud coreene, raportat de Al Jazeera. Șefii statelor majore reunite de la Seul au confirmat identificarea pe radare a unor traiectorii de zbor ce pot fi asociate cu lansarea de proiectile. „Armata noastră a identificat niște traiectorii de zbor ce pot fi asociate cu lansatoarele de rachete ale Coreei de Nord”, au adăugat oficialii sud coreeni. Acest posibil exercițiu militar vine la puțină vreme după ce armata Statelor Unite ale Americii a trimis un ansamblu de avioane de luptă în Coreea de Sud, în scopul demarării unor pregătiri și antrenamente comune.
Administrația canadiană a anunțat că va returna guvernului de la Berlin o turbină reparată necesară pentru gazoductul Nord Stream 1, raportează Reuters. Reprezentanți ai guvernului canadian au declarat că vor elibera „un permis provizoriu și revocabil” care va scuti returnarea turbinelor de sancțiunile impuse administrației de la Kremlin. De asemenea, au anunțat noi sancțiuni împotriva guvernului de la Moscova ca răspuns la invazia acesteia asupra Ucrainei. Un oficial guvernamental canadian a declarat că expedierea echipamentului către Europa va susține „abilitatea Europei de a avea acces la energie fiabilă și accesibilă în timp ce își continuă tranziția de la petrol și gaze rusești.”
Ministrul de externe al Chinei, Wang Yi, și-a îndemnat omologul australian să trateze relațiile dintre cele două state ca pe un parteneriat, raportează Reuters. Wang a mai adăugat că ministrul australian, Penny Wong, ar trebui să contribuie la acumularea de „energie pozitivă” pentru a îmbunătăți relațiile. Acesta a declarat în urma summit-ului G20 de la Bali, dintre miniștrii de externe, că „baza tuturor dificultăților din relațiile dintre China și Australia din ultimii ani este insistența fostelor guverne australiene de a trata China drept un oponent și chiar un pericol”. De cealaltă parte, Penny Wong a declarat că întâlnirea și discuțiile cu Wang sunt un prim pas către stabilizarea relațiilor. Ministrul australian a menționat ridicarea blocajelor comerciale impuse de China Australiei ca un pas necesar pentru reluarea unei bune cooperări între cei doi actori.
Statele membre ale Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite nu au reușit să ajungă la un compromis în ceea ce privește prelungirea înțelegerii ce facilitează ajutor umanitar din Turcia către Siria, informează Reuters. Degradarea rapidă a relațiilor dintre Statele Unite ale Americii și Rusia este unul dintre factorii ce previn atingerea unui compromis, aproximativ patru milioane de oameni fiind afectați de expirarea acestui mandat. În ciuda eforturilor diplomaților irlandezi și norvegieni, și a susținerii Canadei, se vehiculează că un posibil vot pentru prelungirea acestei inițiative nu ar avea sorți de izbândă. Secretarul general pentru afaceri umanitare și coordonarea ajutoarelor de urgență, Martin Griffiths, a declarat că această operațiune era o „linie a vieții” pentru acești oameni, oferindu-le adăpost, mâncare și medicamente.
Majoritatea angajaților din sistemul public libanez sunt în continuare în grevă din cauza salariilor scăzute, relatează Al Jazeera. Din cauza devalorizării lirei libaneze, salariile au scăzut constant din 2019, ajungând la un echivalent cu 24 de dolari de la suma inițială de 450 de dolari. Grevele generalizate au afectat administrația, traficul aerian și sistemul judiciar. Angajații susțin că salariile nu le ajung nici să își plătească transportul către locul de muncă, cu atât mai puțin pentru a-și întreține familiile. Guvernul nu a aprobat un nou buget și nici creșteri salariale.
Poliția sud-africană investighează două incidente de trageri cu focuri de armă în baruri care s-au soldat cu 19 decese și zeci de răniți, conform Radio France International. Până la momentul actual, agenții de poliție nu au făcut nici o arestare. Cele două incidente survin la un an după ce a fost înregistrată o creștere în incidente violente, cea mai mare după sfârșitul apartheidului. În luna iulie a anului trecut s-au înregistrat revolte, furturi, incendieri și atacuri asupra infrastructurii și a depozitelor industriale, incidente soldate cu peste 350 de victime și câteva mii de arestări în plin valul trei al pandemiei.
