Politicall.ro Educare prin informare
Material realizat de Irina Dudu și Mihai Turcu
Uniunea Creștin-Democrată (CDU) și Uniunea Creștin-Socială din Bavaria (CSU) au ajuns la un acord preliminar cu Partidul Social-Democrat (SPD) pentru formarea unei coaliții guvernamentale în Germania, publică Deutsche Welle. Liderul conservator Friedrich Merz a anunțat că discuțiile exploratorii s-au încheiat și că urmează negocieri oficiale. Partidele au convenit asupra unor politici privind migrația, economia și asistența socială. Printre măsuri se numără respingerea migranților fără documente la granițe, menținerea reformei cetățeniei și reducerea impozitelor pentru clasa de mijloc. Social-democrații au obținut garanții pentru un salariu minim de 15 euro pe oră și pensii stabile. Merz a declarat că obiectivul este finalizarea negocierilor până la Paște. Partidele de opoziție au criticat acordul. Alternativa pentru Germania (AfD), un partid de extremă dreapta, a acuzat CDU că face prea multe concesii, iar Stânga și Verzii au reproșat lipsa unor măsuri sociale clare.
Forțele guvernamentale siriene au fost desfășurate în regiunile de coastă pentru a restabili ordinea, după ce sute de civili alawiți au fost uciși în confruntări violente, informează Deutsche Welle. Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (SOHR) a raportat că peste 500 de alawiți au fost uciși de forțele de securitate și grupurile aliate acestora. Ciocnirile au izbucnit între forțele guvernamentale și luptătorii loiali ai fostului președinte Bashar al-Assad, care a fost înlăturat de la putere în decembrie. Cele mai afectate zone au fost Latakia, Jableh și Baniyas. Ministerul Apărării sirian a anunțat că forțele sale au recâștigat controlul și au interzis represaliile. Franța și Germania și-au exprimat îngrijorarea față de violențele îndreptate împotriva civililor.
Alegerile legislative din Groenlanda au atras atenția internațională, pe fondul declarațiilor controversate ale președintelui american Donald Trump despre preluarea insulei, susține Euronews. Campania electorală a fost marcată de dezbateri privind independența, iar Partidul Siumut a promis organizarea unui referendum. Opoziția, reprezentată de partidul Naleraq, a câștigat sprijin prin promovarea unei relații mai strânse cu Statele Unite ale Americii. Rezultatele alegerilor au confirmat menținerea influenței Partidului Inuit Ataqatigiit, însă fără o majoritate clară. Partidele favorabile independenței au obținut un număr semnificativ de mandate, alimentând discuțiile despre viitorul politic al teritoriului. Declarațiile lui Donald Trump au stârnit reacții ferme din partea premierului Múte Egede, care a reafirmat suveranitatea Groenlandei. Danemarca și-a intensificat prezența militară în zonă, iar tensiunile legate de trecutul colonial au reaprins dezbaterea privind autonomia completă a insulei.
Guvernul Poloniei a anunțat că intenționează să ofere instruire militară fiecărui bărbat adult, anunță Euronews. Prim-ministrul Donald Tusk a prezentat acest plan în parlament, ca parte a eforturilor de extindere a armatei la 500.000 de militari pentru a descuraja agresiunea Rusiei. Modelul de instruire urma să fie finalizat până la sfârșitul anului, iar femeile pot participa voluntar. Polonia și-a mărit bugetul pentru apărare, alocând 4,7% din PIB în 2025, devenind cel mai mare contributor NATO proporțional. În plus, guvernul a discutat cu Franța despre protecția nucleară și a luat în considerare opțiuni nucleare proprii. Măsuri similare au fost adoptate de Lituania și Finlanda, care au extins perioada de instruirea militară. De asemenea, aceste state au analizat posibilitatea retragerii din Convenția de la Ottawa, care interzice minele antipersonal. Totodată, Tusk a subliniat că Polonia are responsabilitatea de a proteja frontiera estică a NATO și UE.
Membrii Camerei Lorzilor din Regatul Unit au donat 109 milioane de lire sterline partidelor politice, confirma The Guardian. Aproape jumătate dintre aceste donații au fost făcute înainte ca aceștia să fie numiți în funcția de peer. O analiză detaliată a arătat că 91% din donațiile prealabile au fost direcționate către Partidul Conservator, iar contribuțiile după obținerea titlului au fost distribuite mai echitabil între conservatori, laburiști și liberali-democrați. Un grup mic de donatori a dominat acest proces, iar mulți dintre aceștia au făcut donații mari pentru a obține un loc în Cameră. Criticii susțin că acest sistem este dăunător încrederei publicului în politică și cer interzicerea donațiilor politice pentru obținerea titlurilor de peer. Analiștii sugerează o reformă a procesului de numire, pentru a asigura transparență și a reduce influența donatorilor asupra legislației.
Un comunicat al Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului organizat în Sudanul de Sud a avertizat despre o „regresie alarmantă” în procesul de pace, relatează Al Jazeera. Actele de violență recente din zonă au amenințat acordul fragil dintre preşedintele Salva Kiir şi vicepreşedintele Riek Machar. Aceste conflicte au loc în special în statul Nilul Superior și au stârnit temeri privind o nouă escaladare a războiului. Yasmin Sooka, lidera comisiei, a declarat că este esențial ca liderii să se concentreze urgent pe procesul de pace și pe respectarea drepturilor omului. De asemenea, Moussa Faki Mahamat, preşedintele Comisiei Uniunii Africane, a cerut încetarea imediată a ostilităților. De la independența din 2011, Sudanul de Sud a fost marcat de conflicte interne, iar acordul din 2018 destinat unificării forţelor armate şi reformelor esențiale nu a fost implementat.
Fostul preşedinte al Coreei de Sud, Yoon Suk Yeol, a fost eliberat din detenţie după ce o instanță din Seoul a anulat arestarea sa pe baze tehnice, relatează BBC. Yoon Suk Yeol, care a stat în custodie timp de 52 de zile, a fost arestat în ianuarie după o tentativă eșuată de a impune legea marţială, ce care a durat doar şase ore, dar care a polarizat naţiunea. Acesta a înfruntat acuzaţii de răscoală și, dacă va fi condamnat, ar putea primi pedeapsa cu moartea sau închisoare pe viață. După eliberare, Yoon a fost întâmpinat de susţinătorii săi și a declarat: “Îmi înclin capul în semn de recunoştinţă faţă de poporul acestei naţiuni.” În ciuda suspendării sale din funcție, el a rămas preşedinte din punct de vedere formal, iar o decizie a Curţii Constituționale cu privire la menţinerea sau anularea mandatului său este aşteptată în zilele următoare. Autorităţile s-au pregătit pentru posibile proteste şi tulburări.
Preşedintele Venezuelei, Nicolas Maduro, a declarat că programul zborurilor pentru repatrierea migranților s-a modificat, conform Reuters. Zborurile programate pentru repatrierea migranţilor venezueleni din Statele Unite ale Americii au fost afectate de ceea ce a fost numit drept „o agitație inexplicabilă”, după ce administraţia Trump a anulat o licență ce permitea companiei Chevron să opereze în Venezuela. Nicolas Maduro a subliniat că, dacă ar fi fost sub conducerea sa, Chevron ar rămâne în ţară. Acesta a făcut referire la decizia preşedintelui american de a anula o licenţă importantă. Maduro a respins întotdeauna sancțiunile impuse de SUA, considerându-le măsuri ilegitime ce constituie un „război economic” împotriva Venezuelei. Deşi guvernul său a lăudat rezistenţa ţării, Maduro a arătat că unele probleme economice sunt cauzate de aceste sancțiuni.
Liderii chinezi au anunţat impunerea de tarife pe produse agricole și alimentare canadiene în valoare de peste 2,6 miliarde de dolari, conform Reuters. Decizia a fost luată ca răspuns la taxele introduse de Canada în octombrie, escaladând conflictul comercial. Noile tarife, ce vor intra în vigoare pe 20 martie se aliniază cu taxa de 100% și 25% impusă de Canada pe vehiculele electrice şi produsele din oțel şi aluminiu din China. Excluderea uleiului de rapiţă ar putea indica o deschidere pentru negocieri. Ministerul Comerţului din China a subliniat că măsurile canadiene încalcă regulile Organizația Mondială a Comerțului. Analiştii sugerează că aceste tarife servesc și ca avertizare pentru liderii canadieni în contextul relațiilor comerciale cu Statele Unite ale Americii. Canada, un partener comercial vital pentru China, ar putea fi afectată economic, dat fiind că exporturile de rapiţă și carne de porc au pieţe limitate.
Partidul Liberal din Canada a anunțat duminică succesorul prim-ministrului Justin Trudeau, relatează Reuters. Decizia a fost anunțată într-un climat de tensiuni comerciale cu Statele Unite care ar putea afecta economia canadiană. Noul prim-ministru va trebui să negocieze cu preşedintele Trump, care amenință cu tarife suplimentare. Justin Trudeau, cu o popularitate în scădere, a decis să se retragă după aproape nouă ani de la conducere. Mark Carney, fost guvernator al băncilor centrale din Canada şi Anglia, a fost preferat de populație pentru a prelua conducerea, având cele mai multe susţineri şi fonduri. În campania sa, Carney a promovat tarifele retaliatorii și o strategie comună de investiții. Liberalii au recuperat teren în sondaje, iar Carney ar putea convoca alegeri pentru 28 aprilie sau 5 mai. Noul lider va avea de luat decizii importante în contextul similitudinilor cu alegerile viitoare.
