Material realizat de Cătălina Dinu și Mihaela State
- Papa Leon al XIV-lea și-a început turneul în America Latină, după ce a avut o urgență medicală,
- Un atac cu drone a fost lansat asupra unei baze militare din Columbia,
- Președintele Israelului, Isaac Herzog, l-a desemnat pe Gadi Eisenkot, principalul rival al lui Benjamin Netanyahu, să formeze un nou guvern,
Papa Leon al XIV-lea și-a început turneul în America Latină, după ce a avut o urgență medicală, relatează BBC. Papa Leon al XIV-lea le-a declarat jurnaliștilor care îl însoțesc în călătoria sa că este „într-o stare de sănătate destul de bună”. A fost prima sa declarație în legătură cu operația pentru cancer pulmonar pe care a avut-o. Suveranul Pontif, în vârstă de 71 de ani, a spus, de asemenea, că este „foarte fericit” că poate face această călătorie, care luna trecută fusese pusă sub semnul întrebării, după ce medicii au descoperit o tumoră în timpul unui control de rutină. Papa a ajuns în Uruguay, prima oprire a unui turneu de 12 zile, pe care îl efectuează la doar trei săptămâni după intervenția chirurgicală.
Zeci de mii de adăposturi din Gaza au fost inundate în urma ploilor abundente, conform BBC. Un oficial al Organizației Națiunilor Unite a declarat că aproape toți locuitorii teritoriului au nevoie de ajutor, după ce aproximativ 70.000 de corturi au fost inundate. Oamenii au folosit oale și tigăi pentru a scoate apa din corturile inundate, iar unii au spus că au rămas fără adăpost. Jonathan Veitch, reprezentantul UNICEF pentru Palestina, a declarat că situația „disperată” este agravată de restricțiile impuse de Israel asupra intrării utilajelor grele și a unor materiale și produse esențiale, precum uleiul de motor. Veitch a declarat: „Situația este pur și simplu îngrozitoare, iar oamenii sunt complet disperați.”
Un cutremur cu magnitudinea de 5,7 a lovit centrul Japoniei, rănind peste 20 de persoane, conform Al Jazeera. Cutremurul s-a produs duminică, la ora locală 1:04, la o adâncime de aproximativ 40 km, în vestul prefecturii Shizuoka, potrivit Agenției Meteorologice din Japonia. Peste 20 de persoane au fost rănite în zonele Aichi și Shizuoka, au declarat autoritățile. O zonă extinsă din apropierea Aichi a fost afectată, inclusiv orașul Hamamatsu, precum și regiunea Yamanashi, unde se află Muntele Fuji, și Gifu. Autoritățile nu a fost emisă nicio avertizare de tsunami. Agenția meteorologică a avertizat populația să fie pregătită pentru eventuale cutremure puternice în următoarea săptămână, în special în următoarele două-trei zile.
Președintele El Salvadorului, Nayib Bukele, a extins războiul împotriva bandelor criminale, ducând lupta și în Haiti, relatează The Guardian. Au trecut aproape cinci ani de când liderul autoritar Nayib Bukele a lansat controversatul său „război” împotriva bandelor criminale, transformând semnificativ situația din țara sa și devenind un reper al dreptei radicale din America Latină în lupta împotriva criminalității violente. Acum, liderul populist din El Salvador pare hotărât să exporte metodele sale represive în țara cea mai afectată de violență din regiune: Haiti. El a trimis peste 2.000 de militari și membri ai forțelor speciale în țara din Caraibe, după ce patru cetățeni salvadorieni au fost răpiți acolo, pe 18 octombrie. Soldații s-ar putea trezi implicați în confruntări violente în cartierele sărace și întinse ale orașelor, avertizează experții, care pun sub semnul întrebării motivațiile lui Nayib Bukele.
Un atac cu drone a fost lansat asupra unei baze militare din Columbia, trei soldați fiind uciși și alți 16 răniți, conform Al Jazeera. Tragedia a avut loc în Santa Rosa del Sur, un orășel mic situat la poalele lanțului muntos San Lucas, iar autoritățile nu au precizat cine se află în spatele atacului, care a fost cel mai recent dintr-o serie de acțiuni violente îndreptate împotriva forțelor de securitate. Violențele s-au intensificat în mai multe zone rurale de când Abelardo de la Espriella, un politician conservator, a preluat funcția de președinte în luna august. Noul președinte a anulat negocierile de pace cu grupările rebele și a adoptat o abordare mai dură, care include intensificarea atacurilor aeriene și desfășurarea unui număr mai mare de trupe în anumite orașe. „Cei care s-au aflat în spatele acestui atac… nu vor avea unde să se ascundă”, a scris președintele Abelardo de la Espriella pe platforma X.1
Rusia a lansat un atac masiv asupra infrastructurii energetice din Kiev, a regiunilor învecinate și asupra unui pod de peste râul Nipru, potrivit The Guardian. Atacul s-a produs înaintea negocierilor de pace care vor avea loc marți și miercuri la Abu Dhabi, unde vor fi prezenți reprezentanți ai Rusiei, Ucrainei și Statelor Unite. În contextul unor noi lovituri asupra infrastructurii civile, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a acuzat Rusia că urmărește să „arunce Kievul și întreaga țară într-o pană totală de curent”. Atacurile au vizat stații electrice din cinci regiuni, una dintre acestea conectând două centrale nucleare la Kiev, folosind 172 de drone și 36 de rachete balistice. În urma bombardamentelor, alimentarea cu electricitate, apă și căldură a fost afectată semnificativ, iar cinci persoane au fost rănite. Zelenski a cerut Congresului american să intensifice sprijinul bilateral pentru Ucraina și a subliniat faptul că ,,țara nu trebuie lăsată singură în fața bombardamentelor”.
Liderii Germaniei, Belgiei, Țărilor de Jos, Luxemburgului și Danemarcei au militat pentru consolidarea cooperării dintre UE și Regatul Unit în domeniul energiei curate, relatează The Guardian. Într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui Consiliului European, António Costa, liderii celor cinci țări au susținut că o colaborare mai strânsă ar aduce beneficii ambelor părți. Astfel, cei doi președinți se vor întâlni cu prim-ministrul Andy Burnham pe 20 noiembrie, la Bruxelles. Cu această ocazie, se dorește semnarea unor acorduri privind produsele alimentare și băuturile, emisiile de carbon, și schimburile de tineri. Totodată, liderii au solicitat accelerarea negocierilor privind revenirea Regatului Unit pe piața internă de energie electrică a Uniunii Europene, considerând că această măsură ar contribui la dezvoltarea unui important centru european de energie curată în Marea Nordului. Totuși, revenirea ar putea fi dificilă din cauza contribuțiilor financiare pe care Londra ar trebui să le achite bugetului european, inclusiv fondurilor destinate dezvoltării regiunilor mai puțin prospere. Susținătorii acordului au afirmat că integrarea energetică ar putea reduce costurile și ar asigura prețuri mai stabile pentru consumatorii britanici.
Președintele american, Donald Trump, l-a numit în funcția de nou șef de cabinet al Casei Albe pe Stephen Miller, după înfrângerile suferite la alegerile din SUA, potrivit BBC. Miller, unul dintre principalii arhitecții politicilor dure în domeniul imigrației, o va înlocui pe șefa de cabinet, Susie Wiles, care și-a prezentat demisia după ce democrații au obținut controlul ambelor camere ale Congresului. Trump a declarat faptul că ,,Wiles a avut rezultate bune, însă uneori sunt necesare schimbări”. De asemenea, Stephen Miller i-a mulțumit fostei șefe de cabinet pentru activitatea și sprijinul acordat. La rândul său, Wiles a descris experiența sa din echipa prezidențială, pe platforma X, drept o onoare, afirmând că își va păstra angajamentul față de Trump, chiar dacă rolul său în administrație se va schimba.
Președintele Israelului, Isaac Herzog, l-a desemnat pe Gadi Eisenkot, principalul rival al prim-ministrului, Benjamin Netanyahu, să formeze un nou guvern, conform The Guardian. Coaliția condusă de Netanyahu a pierdut majoritatea, deși a rămas cel mai mare bloc parlamentar, cu 53 de mandate din totalul de 120, iar blocul opoziției, condus de Eisenkot, a obținut 48 de locuri. În timpul consultărilor cu președintele Herzog, Eisenkot a primit sprijinul ambelor liste electorale cu majoritate arabă, formațiuni care ar putea juca un rol decisiv, după ce au înregistrat rezultate fără precedent în scrutin. De asemenea, acesta se confruntă cu dificultăți în formarea unei coaliții, deoarece o parte dintre partenerii săi resping colaborarea cu partidele arabe, în timp ce formațiunile ultraortodoxe au solicitat menținerea scutirilor de la serviciul militar pentru membrii comunității lor. Totuși, Netanyahu a cerut formarea unui guvern de uniune națională, însă nu a fost clar dacă cei doi rivali vor ajunge la un acord. Eisenkot a primit la dispoziție 28 de zile pentru a obține sprijinul a cel puțin 61 de parlamentari, un termen care poate fi prelungit cu încă 14 zile. Dacă nu reușește, mandatul poate fi încredințat altui candidat, iar în lipsa unei majorități ar putea fi organizate noi alegeri.
Autoritățile poloneze au deschis o anchetă pentru terorism după ce un bărbat a folosit o armă de foc într-o piață aglomerată din Cracovia, relatează The Guardian. Atacul a produs moartea a șase persoane și rănirea a altor 17, printre victime s-au numărat un cetățean britanic, un bărbat în vârstă de 32 de ani, trei femei poloneze, precum și o femeie austriacă în vârstă de 51 de ani. Cinci dintre persoanele rănite sunt cetățeni străini, iar doi polițiști au fost, de asemenea, răniți. Ministrul de Interne a declarat că suspectul era fascinat de ideologiile de extremă dreapta și avea convingeri ultranaționaliste. Bărbatul, în vârsta de 24 de ani, a fost reținut și transportat la spital după un schimb de focuri cu polițiștii. În locuința familiei sale, autoritățile au descoperit trupurile tatălui, mamei și surorii sale, care ar fi murit în urma unor răni provocate de arme de foc. Atacul a provocat un șoc în Polonia, unde au fost declarate două zile de doliu național, iar steagurile au fost coborâte în bernă. Ancheta vizează atât uciderea celor șase persoane, cât și tentativa de omor asupra celorlalte victime, inclusiv a polițiștilor.
