
Material realizat de Florentina Dumitrașcu și Carmen Toader
Oficialii chinezi încearcă să deblocheze traficul maritim în strâmtoarea Ormuz, după ce tensiunile regionale au perturbat transportul de petrol și gaz, potrivit Le Monde. Fiind cel mai mare importator mondial de petrol și gaz natural lichefiat, China a fost expusă blocajului de facto al strâmtorii, din cauza conflictului dintre Iran, Statele Unite și Israel. Aproximativ 45% din petrolul importat de China trece prin acest punct strategic. Beijingul a trimis în regiune un expert pentru Orientul Mijlociu, Zhai Jun, și încearcă să mențină deschisă navigația. Totodată, unele nave au încearcat să părăsească Golful Persic indicând identitatea chineză a operatorilor. Deși Iranul a avertizat în special navele occidentale și israeliene de atac, incertitudinea a afectat o mare parte a comerțului maritim din zonă.
Criza din Strâmtoarea Ormuz a afectat și Algeriei, prin creșterea prețurilor la hidrocarburi, dar și riscul unei inflații crescute și al perturbării aprovizionării industriale, potrivit Le Monde. În contextul conflictului regional după atacurile lansate de Statele Unite și Israel împotriva Iranului, autoritățile de la Alger au adoptat o poziție diplomatică prudentă.. Pentru Algeria, producător important de petrol și gaze, creșterea prețurilor la energie aduce pe termen scurt beneficii bugetare prin exporturi mai mari. Pe termen mai lung însă, perturbarea lanțurilor de aprovizionare și scumpirea materiilor prime ar putea alimenta inflația și ar afecta industria națională.
O explozie produsă în cursul nopții la ambasada Statelor Unite din Oslo ar putea fi un act de terorism, potrivit BBC. Explozia a avut loc în primele ore ale dimineții de duminică și a provocat pagube minore clădirii ambasadei, fără a răni persoane. Potrivit șefului unității de investigații și informații a poliției, Frode Larsen, una dintre ipotezele analizate este comiterea unui atac terorist, însă anchetatorii iau în calcul și alte cauze. Prin urmare, poliția a trimis echipe numeroase la fața locului și a efectuat percheziții în zona ambasadei, situată la aproximativ 7 km de centrul orașului. Ministrul norvegian de externe, Espen Barth Eide, a condamnat incidentul și a subliniat importanța securității misiunilor diplomatice.
Liderul opoziției maghiare, Péter Magyar, a cerut Rusiei să se abțină de la orice ingerință în alegerile parlamentare din Ungaria, potrivit Euronews. În urma unor investigații jurnalistice, o echipă rusă ar fi operat sub acoperire diplomatică la ambasada Rusiei din Budapesta pentru a influența rezultatul alegerilor. Operațiunea ar fi fost coordonată de oficialul, Sergei Kiriyenko, un apropiat al președintelui Vladimir Putin. Ambasada Rusiei a respins acuzațiile, calificându-le drept „știri false”. În contextul campaniei electorale, războiul din Ucraina a devenit o temă dezbătută. Guvernul lui Orbán menține relații apropiate cu Moscova și continuă să importe energie rusească, în timp ce tensiunile cu Kievul s-au accentuat pe fondul disputelor privind sprijinul financiar al Uniunii Europene pentru Ucraina.
Oficialii din Turcia au luat în calcul trimiterea a patru avioane de luptă F-16 în Ciprul de Nord, pe fondul tensiunilor crescute din estul Mediteranei după conflictul declanșat în Iran, potrivit Politico. Ministerul Apărării de la Ankara a analizat trimiterea de avioane în zonă pentru a consolida securitatea autoproclamatei republici turce din nordul insulei Cipru. Decizia ar veni în contextul în care insula, divizată între nordul susținut de Turcia și sudul controlat de guvernul cipriot, a fost vizată recent de atacuri cu drone și rachete. În același timp, mai multe state europene, printre care Grecia, Franța și Regatul Unit, au trimis echipamente militare în zonă. Totodată, președintele francez Emmanuel Macron urmează să viziteze Cipru. De asemenea, Grecia a trimis deja patru avioane F-16 pe insulă pentru a întări apărarea.
Autoritățile din Iran l-au ales pe Mojtaba Khamenei, fiul liderului suprem Ali Khamenei, ca următorul lider suprem al Republicii Islamice, conform Euronews. Mojtaba Khamenei, în vârstă de 54 de ani, a preluat astfel cea mai înaltă funcție din stat, în timp ce războiul din regiune a continuat să se agraveze. Președintele american Donald Trump a avertizat că noua conducere de la Teheran nu va rezista fără susținerea administrației americane. De asemenea, un militar american și-a pierdut viața în urma unui atac iranian asupra trupelor staționate în Arabia Saudită, bilanțul total al victimelor americane ajungând la șapte. Președintele francez Emmanuel Macron a vorbit cu președintele iranian Massoud Pezeshkian și l-a îndemnat să oprească atacurile asupra statelor din regiune, în timp ce oficialii din Bahrain, Kuweit și Emiratele Arabe Unite au raportat noi lansări de rachete iraniene îndreptate împotriva teritoriilor lor.
Experții pieței bursiere au anunțat ca 42,5 miliarde de euro au fost investiți în Europa Centrală și de Est în 2025, valoarea tranzacțiilor crescând cu 36% față de anul anterior, potrivit Euronews. Cea mai mare tranzacție a fost achiziționarea de către Erste Group a 49% din Santander Bank Polska pentru 6,8 miliarde de euro, în timp ce fondul american GTCR a preluat grupul farmaceutic ceh Zentiva pentru 4,1 miliarde de euro. Reprezentanții din Polonia, Austria, România și Lituania au declarat că aceste state s-au remarcat drept cele mai atractive destinații pentru capitalul străin. Autoritățile poloneze au declarat că țara a acumulat un PIB combinat de peste un trilion de dolari, fiind prima din regiune. Experții au atribuit performanța regiunii creșterii economice solide, fondurilor europene și stabilității oferite de apartenența la Uniunea Europeană.
Cetățenii columbieni au votat pentru un nou Congres și pentru desemnarea candidaților prezidențiali ai principalelor coaliții politice, conform AP. Peste 41 de milioane de alegători eligibili au fost chemați la urne pentru a-și exprima votul, în timp ce mai mult de 126.000 de ofițeri de ordine au fost mobilizați în întreaga țară. În ziua alegerilor, aproximativ 2.400 de persoane au încercat să intre ilegal în Colombia dinspre Venezuela. Președintele Gustavo Petro a denunțat incidentul drept „fraudă la scară largă”, iar ministrul apărării a anunțat deschiderea unei anchete. Peste 3.000 de candidați s-au înscris pentru cele 285 de locuri parlamentare. Totodată, rezultatul acestor alegeri au prefigurat peisajul politic înaintea alegerilor prezidențiale din 31 mai, la care actualul președinte nu mai poate candida.
Oficialii din Partidul Verzilor din Germania au câștigat alegerile din landul Baden-Württemberg, aducând prima lovitură coaliției cancelarului Friedrich Merz, potrivit POLITICO. Candidatul Cem Özdemir a obținut 30,3% din voturi, depășind la limită pe contracandidatul său din CDU, care a acumulat un procentaj de 29,7%. Politicienii din partidul de extremă dreapta AfD au înregistrat cel mai mare salt de la ultimele alegeri și au obținut un scor aproape dublu, de aproximativ 18,7%, exploatând îngrijorările germanilor din regiune. Pe cealaltă parte, reprezentanții SPD au suferit cel mai slab rezultat din istoria sa, cu doar 5,5%, în timp ce candidații din FDP a ratat pragul de 5% și a fost exclus din parlamentul landului pentru prima dată în istorie. Partidul Verzilor urmează să formeze din nou o coaliție cu CDU pentru guvernarea celui de-al treilea land ca populație din Germania.
Guvernul Guineei a dizolvat 40 de partide politice, printr-o acțiune pe care criticii au descris-o drept ultimul pas spre instaurarea unui stat totalitare, conform Al Jazeera. Decretul emis de Ministerul Administrației Teritoriale a eliminat statutul juridic al partidelor, le-a înghețat activele și a interzis utilizarea denumirilor și emblemelor acestora. Cele mai afectate au fost UFDG, RPG și UFR, toate trei suspendate deja în august 2025. Liderul UFDG, Cellou Dalein Diallo, aflat în exil, a îndemnat populația să se fie uniți împotriva unui guvern care durase „prea mult”. Măsura a survenit după ce președintele Mamady Doumbouya a preluat puterea printr-o lovitură de stat în 2021 și a câștigat alegerile prezidențiale din decembrie, de la care toți liderii majori ai opoziției fuseseră excluși.
