Material realizat de Carmen Toader și Florentina Dumitrașcu
Liderul opoziției din Venezuela, Juan Pablo Guanipa, a fost eliberat din închisoare după aproape peste 8 luni de detenție, relatează AP. Juan Guanipa, unul dintre cei mai apropiați oameni ai Mariei Corina Machado a fost ținut într-o închisoare din capitala țării, fiind eliberat în urma deciziei, luate sub presiunea comunității internaționale, actualului președinte, Delcy Rodriguez. De asemenea, o organizație din Venezuela a declarat că alți 18 prizonieri au fost eliberați în același timp. Juan Ganipa a fost arestat în luna mai a anului 2025 pe fondul unei acuzații de complot împotriva alegerilor desfășurate în perioada respectivă, fiind respinse de fratele acestuia și de alți membri ai opoziției. Lidera de la Caracas a fost supusă criticilor în ceea ce privește ritmul lent al eliberărilor, în pofida promisiunilor de eliberare a altor sute de deținuți.
Autoritățile europene au reluat demersurile pentru un acord de liber-schimb cu țările din Golf, pentru a contracara efectele tarifelor impuse de administrația americană, potrivit Euronews. Oficialii europeni au afirmat că negocierile cu țările Consiliului de Cooperare al Golfului (GCC) au fost accelerate, după ce discuțiile au stagnat aproape două decenii din cauza divergențelor politice. Premierul Letoniei, Evika Silina, a susținut că țările europene au adoptat o abordare pragmatică pentru a construi noi parteneriate comerciale. Oficialii din cadrul UE au urmărit consolidarea relațiilor economice cu regiunea, în special în domeniul energiei, după reducerea dependenței de resursele rusești. Reprezentanții GCC au cerut ca negocierile să se concentreze strict pe comerț, estimând că un acord ar fi putut crește schimburile comerciale anuale până la 300 de miliarde de dolari, deși șansele unui rezultat rapid au fost apreciate ca fiind incerte.
Reprezentanții Etiopiei au cerut Eritreei să își retragă cât de repede posibil trupele aflate pe teritoriul etiopian, conform Al-Jazeera. Autoritățile de la Addis Abeba i-au acuzat pe omologii lor din țara vecină de o agresiune militară, susținând grupuri paramilitare de pe teritoriul Etiopiei. Relațiile dintre cele două state au fost tensionate de multă vreme, ambele fiind implicate într-un război ce a durat din 1998 până în 2000. Însă, oficialii din Eritrea și-au arătat sprijinul pentru armata etiopiană în conflictul împotriva regiunii nordice din Tigray. Tratatul de pace aferent nu i-a inclus și pe reprezentanții eritreeni, ceea ce a dus la răcirea relațiilor dintre cele două state. Recent, guvernul de la Addis Abeba a subliniat că a rămas deschisă dialogului și negocierilor de bună-credință, inclusiv pe teme sensibile precum accesul la Marea Roșie și utilizarea portului Assab, cu condiția respectării integrității teritoriale a Etiopiei.
Guvernul din Arabia Saudită a condamnat „interferența străină” în conflictul din Sudan și a denunțat atacurile „criminale” ale Forțelor de Sprijin Rapid (RSF), potrivit Al Jazeera. Într-un comunicat, Ministrul saudit de Externe, Prințul Faisal bin Farhan Al Saud, a reafirmat sprijinul pentru unitatea și integritatea teritorială a Sudanului și a acuzat unele părți nenumite că au alimentat războiul, prin furnizarea ilegală de arme, mercenari și luptători străini. Declarația a venit după ce organizații umanitare au raportat atacuri cu drone ale RSF asupra civililor și convoaielor de ajutor, inclusiv asupra unui transport de persoane strămutate și a unui convoi al Programului Alimentar Mondial. Oficialii din Riad au cerut RSF să înceteze imediat violențele, să respecte principiile dreptului umanitar și acordul de încetare a focului semnat la Jeddah în 2023.
Sute de oameni au protestat la Milano împotriva Jocurilor Olimpice de Iarnă, pe care le-au catalogat drept nesustenabile pentru mediu și economie, chiar în ziua deschiderii competiției, conform Euronews. Activiști, studenți și membri ai unor sindicate au mărșăluit prin oraș, inclusiv pe lângă Satul Olimpic, criticând cheltuirea banilor publici pentru proiecte considerate inutile și dăunătoare mediului, în timp ce servicii esențiale, precum sănătatea și educația rămân subfinanțate de guvernul italian. Manifestația a fost în mare parte pașnică, însă la final au avut loc incidente izolate, după ce un grup restrâns de protestatari a aruncat petarde și a încercat să se apropie de o zonă rezervată sportivilor din cadrul competiției. Însă, intervenția poliției cu arme non-letale a reușit să disperseze protestatarii violenți.
Oficialii din Siria și Arabia Saudită au semnat acorduri de investiții menite să sprijine reconstrucția economiei siriene după mai mult de un deceniu de conflict, potrivit Le Monde. Acordurile vizează mai multe sectoare strategice, inclusiv aviația civilă, telecomunicațiile, infrastructură și desalinizarea apei. Printre proiectele anunțate se numără înființarea unei companii aeriene comune low-cost, construirea unui nou aeroport la Alep și un program de aproximativ un miliard de dolari pentru dezvoltarea rețelelor de telecomunicații. Autoritățile siriene încearcă astfel să atragă capital străin pentru reconstrucția țării, în contextul ridicării sancțiunilor americane. Deși oficialii saudiți vorbesc despre un parteneriat strategic pe termen lung, analiștii subliniază că impactul economic al acestor acorduri rămâne limitat, costurile totale ale reconstrucției Siriei fiind estimate la peste 200 de miliarde de dolari.
Africa de Sud a anunțat că își va retrage cei 700 de militari din cadrul misiunii ONU în Republica Democratică Congo, într-un context de insecuritate în estul țării, potrivit Le Monde. Decizia vizează retragerea Africii de Sud din Monusco până la sfârșitul anului și a fost justificată de autoritățile de la Pretoria prin necesitatea reorganizării resurselor forțelor armate, după aproape trei decenii de implicare în operațiuni pentru menținerea păcii în RDC. Anunțul a venit pe fondul reluării violențelor în estul țării, unde gruparea armată M23, susținută de Rwanda, controlează mai multe zone. Africa de Sud s-a retras anterior și dintr-o forță regională a SADC, dizolvată după eșecul de a opri ofensiva M23, și a afirmat că va continua să sprijine eforturile multilaterale pentru obținerea unei păci durabile în RDC.
Presiunea pentru un acord de pace între Ucraina și Rusia au crescut, în contextul în care Statele Unite urmăresc obținerea unui rezultat diplomatic înaintea alegerilor din toamna lui 2026, potrivit Politico. Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a declarat că Washingtonul presează Kievul și Moscova să ajungă la un acord până în luna iunie, menționând că negocierile ar putea avea loc în curând în Statele Unite. El a avertizat că interesul electoral american ar putea influența ritmul și forma discuțiilor și a subliniat că orice înțelegere care vizează Ucraina va trebui să implice direct autoritățile de la Kiev și să respecte Constituția și legislația. Declarațiile vin pe fondul continuării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, în condiții meteo extreme, în timp ce Kievul afirmă că este deschis negocierilor și solicită un cadru clar și termeni bine definiți pentru încheierea acestui conflictului.
Alegătorii japonezi au fost chemați la urne pentru alegeri anticipate convocate de premierul Sanae Takaichi, scrutin care va decide componența Camerei Reprezentanților și va testa sprijinul pentru actualul guvern, potrivit Al Jazeera. Alegerile au vizat toate cele 465 de locuri din camera inferioară a Parlamentului. Principalele teme ale campaniei au fost creșterea costului vieții, stagnarea economică, politicile fiscale și rolul imigrației într-o societate aflată într-un proces accelerat de îmbătrânire. Partidul Liberal Democrat (LDP), aflat la guvernare, urmărea consolidarea poziției sale după pierderea majorității în legislaturile anterioare, în timp ce opoziția propusese măsuri alternative, inclusiv extinderea protecției sociale sau dereglementarea economiei. Miza scrutinului a fost semnificativă pentru premierul Takaichi, care ar putea obține un mandat politic susținut pentru promovarea reformelor economice, întărirea capacităților de apărare și inițiativele privind revizuirea Constituției.
Secțiile de votare au fost deschis în Portugalia pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale, pentru prima data în ultimii 40 de ani, în timpul unor condiții meteo severe, potrivit Al Jazeera. Aproximativ 11 milioane de alegători au fost chemați să aleagă între candidatul socialist José António Seguro și liderul partidului de extremă dreapta Chega, André Ventura, după ce niciun candidat nu a obținut majoritatea absolută în primul tur. Deși candidatul José António Seguro rămăsese considerat favorit, rezultatul obținut de extremă dreaptă, fiind atent urmărit. Scrutinul a fost organizat în timpul unor furtuni puternice care au provocat victime, inundații și pagube majore. Totodată, în mai multe circumscripții din Portugalia s-a ajuns la amânarea votului.
