Material realizat de Carmen Toader și Florentina Dumitrașcu
Liderul juntei militare, generalul Abdourahamane Tiani din Niger a acuzat din nou Franța de implicare în atacul asupra aeroportului capitalei, revendicat de Statul Islamic în Sahel, relatează Le Monde.Tiani a declarat la televiziunea publică că atacul din 29 ianuarie a urmărit distrugerea capacităților aeriene ale armatei, obiectiv care, potrivit acestuia, nu a fost atins, susținând că acțiunea face parte dintr-un plan de destabilizare. Deși a admis existența unor vulnerabilități în sistemul de securitate al aeroportului, liderul militar a afirmat că ofensiva a fost respinsă cu sprijin rusesc. Parisul a respins acuzațiile, pe fondul relațiilor tensionate după lovitura de stat din 2023 și al disputelor privind uraniul.
Departamentul pentru Securitate Internă din Washington a intrat în shutdown parțial, pe fondul blocajului dintre democrați și republicani privind practicile agenției pentru migrație ICE, potrivit Le Monde. Blocajul bugetar ar putea afecta controalele din aeroporturi și gestionarea situațiilor de urgență. Democrații cer restricții majore asupra ICE, inclusiv interzicerea patrulelor mobile și obligativitatea mandatelor judiciare. Casa Albă a atribuit blocajul divergențelor politice, iar autoritățile avertizează asupra unor întârzieri și asupra deficitului de personal în instituțiile esențiale. Deși mii de funcționari sunt trimiși în șomaj tehnic, ICE își poate continua activitatea din fonduri deja aprobate.
Oficialii din Statele Unite au anunțat transferul a peste 5.700 de suspecți membri ISIL din centrele de detenție din Siria către autoritățile irakiene, iar Bagdadul a confirmat primirea deținuților de 61 de naționalități, relatează Al Jazeera.Comandamentul Central al SUA a precizat că operațiunea, desfășurată timp de 23 de zile, a început pe data de 21 ianuarie și s-a încheiat pe 12 februarie, când ultimii deținuți au fost transportați din nord-estul Siriei în Irak. Transferul vizează menținerea securității în închisori. Inițial, Washingtonul anunțase relocarea a aproximativ 7.000 de persoane.Centrul Național pentru Cooperare Judiciară Internațională din Irak a declarat că au sosit 5.704 deținuți, majoritatea sirieni, dar și irakieni și cetățeni din alte state arabe, alături de peste 980 de străini din Europa, Asia, Australia și SUA.
Statele Unite cer aliaților să exercite presiuni asupra Vanuatu pentru retragerea unei rezoluții ONU care susține hotărârea istorică a Curții Internaționale de Justiție privind obligațiile statelor în combaterea schimbărilor climatice, potrivit Al Jazeera. O telegramă a Departamentului de Stat a aratat că administrația americană „se opune ferm” inițiativei promovate de Vanuatu, argumentând că aceasta ar crea obligații juridice bazate pe modele climatice „speculative”. Documentul a fost transmis misiunilor diplomatice americane după ce Vanuatu a anunțat proiectul de rezoluție. Consultarea emisă anul trecut de CIJ stabilește că statele au responsabilități legale în fața amenințării climatice. Mai multe țări și-au exprimat sprijinul, iar Vanuatu urmărește organizarea unui vot până la sfârșitul lunii martie.
Președintele Karol Nawrocki a declarat că Polonia ar trebui să înceapă demersurile pentru dezvoltarea apărării nucleare, invocând amenințările făcute de Rusia și necesitatea unei strategii de securitate bazate pe descurajare nucleară, potrivit Politico. Nawrocki s-a declarat un susținător ferm al implicării Poloniei într-un „proiect nuclear”, subliniind că țara, aflată în proximitatea conflictului armat din Ucraina, trebuie să-și consolideze capacitățile de apărare. Liderul de la Varșovia a precizat că un asemenea parcurs ar urma să respecte reglementările internaționale.Declarațiile apar pe fondul unei dezbateri mai ample în Europa privind susținerea descurajării nucleare, în contextul tensiunilor cu Moscova și al diminuării încrederii în angajamentele de securitate ale Statelor Unite. Nawrocki a minimalizat posibilele reacții ale Rusiei, afirmând că Moscova „reacționează agresiv la orice”.
Mai multe rapoarte din cinci state europene au concluzionat, pe baza unor analize științifice independente, că Alexei Navalny a fost otrăvit în 2024 cu o toxină rară, relatează Euronews. Miniștrii de Externe din Franța, Marea Britanie, Germania, Olanda și Suedia au anunțat că probele biologice analizate au confirmat prezența epibatidinei, o substanță extrem de toxică, susținând că doar autoritățile din Rusia ar fi avut mijloacele și motivele pentru atac. Guvernul de la Londra a sesizat Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice, în timp ce oficialii ruși au negat constant implicarea. Navalny, principal critic al președintelui Vladimir Putin, murise într-o colonie penitenciară arctică în februarie 2024, unde executa o pedeapsă de 19 ani, primită, în mod evident, din exclusiv motive politice
Un atac aerian masiv lansat de guvernul rus asupra Ucrainei, cu peste o sută de drone și rachete, a ucis cel puțin cinci civili chiar înaintea reuniunii de securitate de la München, conform Euronews. Majoritatea armamentului a fost interceptat, însă mai multe lovituri au atins zone rezidențiale din sudul și estul țării, în timp ce și regiunea rusă Belgorod a raportat victime după un contraatac ucrainean. Bombardamentele au coincis cu discuțiile liderilor occidentali și ale președintelui Volodimir Zelenskyy despre continuarea sprijinului militar al armatei ucrainene și a un posibil termen-limită pentru negocieri de pace. Această idee a fost asociată inițiativelor promovate de președintele american Donald Trump, în contextul pregătirii unor noi tratative directe între autoritățile americane, ruse și ucrainene.
Fostul ministru ucrainean al energiei, Herman Halushchenko, a fost reținut la frontieră în timp ce încerca să părăsească țara, în cadrul anchetei anticorupție „Midas”, relatează Euronews. Autoritățile ucrainene au anunțat că l-a oprit pe fostul demnitar în timpul controlului de trecere a frontierei, în contextul unui dosar ce vizează o presupusă mită de aproximativ 100 de milioane de dolari din sectorul energetic, desfășurat pe fondul crizei provocate de atacurile rusești asupra infrastructurii. Potrivit anchetatorilor, oficialul ar fi beneficiat personal de pe urma tranzacțiilor ilegale. Scandalul a generat mai multe demisii la nivel înalt și a reaprins dezbaterea privind corupția sistemică din Ucraina, un capitol esențial în parcursul european al țării și în relația cu președintele Volodimir Zelenskiy.
Conform declarațiilor oficialilor UNCHR, populația taberei Al-Hol din nord-estul Siriei s-a redus semnificativ în ultimele săptămâni, potrivit Associated Press. Autoritățile de la Damasc au anunțat că intenționează să mute familiile rămase într-un alt centru din provincia Alep. Reprezentanții ONU au explicat că numeroși rezidenți, în majoritate femei și copii ai unor presupuși membri ai grupării teroriste Stat Islamic, au părăsit tabăra, mulți profitând de haosul produs după preluarea controlului de către armata siriană în ianuarie. La apogeu, în 2019, al-Hol adăpostea aproximativ 73.000 de persoane, însă cifra a scăzut constant prin repatrieri, plecări și relocări, în timp ce mii de suspecți adulți au fost recent transferați în Irak pentru a fi anchetați și judecați pentru faptele comise
Liderul opoziției ungare Peter Magyar și-a lansat oficial campania electorală, promițând să readucă Ungaria mai aproape de Uniunea Europeană, relatează Deutsche Welle. Fost membru al partidului de guvernământ, Peter Magyar a construit rapid partidul Tisza ca principal rival politic, mizând pe teme precum combaterea corupției, relansarea economiei și recuperarea fondurilor europene blocate. El a criticat orientarea tot mai apropiată de guvernul de la Moscova a actualei conduceri și a promis întărirea instituțiilor democratice, deși a menținut poziții ferme privind migrația și aderarea Ucrainei la UE. Campania se anunță una tensionată, pe fondul acuzațiilor opoziției privind derapaje democratice și al retoricii dure a lui Viktor Orbán, care susține că proiectul său politic este „abia pe jumătate realizat”.
