Material realizat de Carmen Toader
Forțele ucrainene au bombardat infrastructura petrolieră a orașului rusesc Sankt Petersburg, potrivit Euronews. Lovitura a venit în urma atacului rusesc asupra capitalei Ucrainei din această săptămână, care s-a soldat cu 30 de morți. Președintele Volodomir Zelenski a confirmat totul printr-o postare pe platforma X. De asemenea, autoritățile de la Kiev au confirmat atacul asupra altui oraș din Federația Rusă, Kronstadt, un punct strategic important. În plus, atacurile rusești au vizat regiuni precum Poltava, Sumî, Odesa și Herson, provocând victime, incendii și distrugeri ale infrastructurii energetice și civile. Totodată, autoritățile ucrainene au respins afirmațiile Moscovei privind capturarea orașului Kostiantînivka, susținând că trupele ucrainene și-au menținut pozițiile și au respins încercările de asalt ale armatei ruse.
Aproximativ 20.000 de persoane au protestat sâmbătă în orașul Erfurt împotriva congresului anual al partidului de extremă dreapta AfD, conform Euronews. Manifestanții au blocat mai multe străzi și linii de tramvai, cerând o societate bazată pe solidaritate, egalitate și incluziune. Poliția a calificat protestul drept legitim, însă a anunțat că un birou al AfD și mai mulți polițiști au fost atacați cu bombe cu vopsea și artificii. În ciuda incidentelor, congresul s-a desfășurat conform programului. Cu această ocazie, Alice Weidel și Tino Chrupalla au fost realeși în funcțiile de copreședinți ai partidului, înaintea alegerilor regionale din Saxonia-Anhalt și Mecklenburg-Pomerania Occidentală. AfD, formațiune eurosceptică și critică față de sprijinul acordat Ucrainei, și-a consolidat poziția în sondaje, ajungând la aproximativ 29% din intențiile de vot, peste alianța CDU/CSU a cancelarului Friedrich Merz.
Premierul Ungariei, Péter Magyar, a depus un proiect de modificare a Constituției,potrivit POLITICO. Proiectul de lege ar urmări încetarea mandatului președintelui Tamás Sulyok și limitarea influenței fostei administrații conduse de Viktor Orbán . Propunerea include, de asemenea, limitarea la trei mandate pentru parlamentari, reformarea Curții Constituționale, introducerea unei limite de vârstă de 70 de ani pentru judecători și înființarea unui organism pentru recuperarea fondurilor publice deturnate în timpul guvernării Orbán. Inițiativa are șanse mari să fie adoptată, deoarece partidul Tisza deține majoritatea parlamentară. Președintele maghiar, al cărui mandat expiră în 2029, a declarat că nu intenționează să demisioneze. Totodată, oficialii Comisiei Europene au anunțat că ar putea debloca miliarde de euro din fonduri dacă noul guvern va implementa reforme privind justiția, combaterea corupției și achizițiile publice.
16 militari ai forțelor guvernamentale din Yemen au fost uciși, iar alți 22 au fost răniți în urma unui atac lansat de rebelii Houthi în provincia Hodeidah, conform Al Jazeera. Atacul, început în noaptea de vineri spre sâmbătă, a implicat lunetiști, drone și mortiere, iar rebelii au reușit inițial să ocupe mai multe poziții ale armatei. Forțele guvernamentale au lansat ulterior un contraatac și au recucerit pozițiile până în dimineața zilei de sâmbătă. Ministrul yemenit Walid al-Qudaimi a declarat că peste 50 de luptători Houthi au fost uciși în confruntări, fără ca această informație să fie confirmată de alte surse. Luptele marchează o nouă escaladare a conflictului dintre rebelii Houthi și guvernul din Yemen, în contextul în care linia frontului a rămas relativ stabilă după armistițiul din 2022. Escaladarea violențelor vine și după ce rebelii au amenințat recent că vor ataca aeroporturi și infrastructură strategică din Arabia Saudită, principalul susținător al guvernului.
Marine Le Pen și Jordan Bardella au afișat un front comun înaintea deciziei pe care Curtea de Apel din Paris o va pronunța privind eligibilitatea participarii la alegerile din 2027, conform Euronews. Cei doi au declarat că vor continua să colaboreze indiferent de verdict, iar Le Pen a afirmat că, dacă îi va fi interzisă candidatura, îl va sprijini pe Jordan Bardella. La rândul său, acesta și-a reafirmat loialitatea față președinta partidului Frontul Național și și-a exprimat speranța că aceasta va putea candida. În 2025, a fost condamnată în primă instanță pentru deturnarea a 2,9 milioane de euro din fonduri ale Parlamentului European, iar dacă instanța de apel va menține decizia, aceasta nu va mai putea participa la scrutinul prezidențial. În cadrul reuniunii partidului, cei doi lideri au respins și speculațiile privind eventuale tensiuni interne și au criticat mai mulți rivali politici, inclusiv pe Jean-Luc Mélenchon, Gabriel Attal și Édouard Philippe.
