Au fost 31 și 1 iunie în lume- Karol Nawrocki a câștigat turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Polonia, Fosta premieră a Bangladeshului, Sheikh Hasina, a fost judecată în lipsă pentru crime împotriva umanității, Mexicul a organizat primele alegeri pentru sistemul judiciar

Material realizat de Mihai Turcu

Mexicul a organizat primele alegeri pentru sistemul judiciar, informează Deutsche Welle. Guvernul mexican a desfășurat duminică primele alegeri judiciare naționale, fiind prima țară care a permis alegerea prin vot popular a judecătorilor și magistraților. Aproximativ 880 de posturi federale, inclusiv la Curtea Supremă, au fost supuse votului, dar prezența la urne a fost scăzută, alegătorii confruntându-se cu dificultăți în a alege dintre sute de candidați necunoscuți. Susținătorii reformei au afirmat că măsura era necesară pentru combaterea corupției și ineficienței sistemului judiciar. Criticii au avertizat însă că votul riscă să politizeze justiția într-un context marcat de violență și criminalitate. Președintele Claudia Sheinbaum a apărat decizia, inițiată de fostul președinte Andrés Manuel López Obrador. Proteste au avut loc în capitală, unde mai mulți cetățeni au acuzat un posibil abuz de putere. Organizații civice au identificat candidați controversați, inclusiv persoane cu legături cu carteluri de droguri. O nouă rundă de alegeri judiciare este prevăzută pentru 2027.

Fosta premieră a Bangladeshului, Sheikh Hasina, a fost judecată în lipsă pentru crime împotriva umanității, publică Deutsche Welle. Procesul a început pe 1 iunie 2025 la Tribunalul Internațional pentru Crime (ICT) din Dhaka. Autoritățile judiciare au acuzat-o pe Hasina de orchestrarea unei represiuni violente împotriva protestelor studențești din 2024, care au dus la înlăturarea sa de la putere după 15 ani de guvernare. Potrivit procurorilor, intervenția autorităților a fost una coordonată și sistematică, implicând forțele de ordine și membri înarmați ai partidului de guvernământ. Hasina, aflată în prezent în India, a refuzat extrădarea și a respins acuzațiile, susținând că sunt motivate politic. Printre capetele de acuzare s-au numărat incitarea, complicitatea și lipsa de intervenție în privința crimelor în masă. Alte persoane din conducerea fostului guvern, inclusiv fostul ministru de interne și fostul șef al poliției, au fost, de asemenea, inculpate. Tribunalul a fost înființat de Hasina în 2009 pentru a judeca crimele din 1971.

Karol Nawrocki a câștigat turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Polonia, confirmă Euronews. Comisia Electorală Națională a anunțat că istoricul conservator Karol Nawrocki, susținut de partidul Dreptate și Justiție, a obținut 50,89% din voturi în fața liberalului Rafał Trzaskowski, primarul Varșoviei, care a acumulat 49,11%. Turul decisiv s-a desfășurat pe fondul unor tensiuni interne și a unei polarizări accentuate. Prezența la urne a fost de 72,8%, mai mare decât în primul tur din 18 mai. Alegerile au fost marcate de 232 de incidente raportate. Inițial, sondajele de tip exit-poll indicau un avantaj pentru Trzaskowski, însă estimările ulterioare au arătat un avans pentru Nawrocki. Ambii candidați și-au revendicat victoria în seara alegerilor, înainte de anunțarea rezultatului final. Noul președinte va avea puterea de a influența agenda guvernului condus de premierul Donald Tusk, prin dreptul de veto asupra legilor.

Partidele tradiționale din Franța au încercat să revină în prim-planul politic, susține Politico. După ce președintele Emmanuel Macron nu a mai avut dreptul constituțional la un al treilea mandat, iar lidera de extremă dreapta Marine Le Pen a fost împiedicată să candideze din cauza unei condamnări, partidele istorice franceze – Socialiștii și Les Républicains – au încercat să recâștige relevanța pierdută. Les Républicains au fost încurajați de alegerea ministrului de interne Bruno Retailleau ca lider, în timp ce Socialiștii au organizat alegeri interne pentru desemnarea unui nou secretar general. După o perioadă de declin provocată de ascensiunea lui Macron în 2017 și de succesul candidaților radicali precum Jean-Luc Mélenchon, cele două partide au sperat să revină la structura bipartidistă care a dominat politica franceză timp de decenii. Principalele obstacole au fost recuperarea alegătorilor pierduți și concurența din partea foștilor lideri conservatori asociați cu Macron, precum Edouard Philippe și Gérald Darmanin.

Friedrich Merz a declarat că urma să efectueze o vizită oficială în Statele Unite, susține Politico. Cancelarul german plănuia să se întâlnească cu președintele american Donald Trump la Casa Albă, întâlnirea fiind programată pentru joi. Potrivit unui purtător de cuvânt al guvernului german, pe agendă se aflau discuții privind războiul din Ucraina, situația din Orientul Mijlociu și politica comercială. După întâlnire erau planificate un dejun oficial și o conferință de presă. Vizita a avut loc pe fondul unor tensiuni între noul cancelar și membri ai administrației Trump, generate de criticile acestora la adresa deciziei serviciilor de informații germane de a desemna partidul AfD drept organizație de extremă dreapta. Merz a cerut oficialilor americani să nu intervină în politica internă germană. Anterior, cei doi lideri discutaseră telefonic, Merz solicitând încetarea războiului comercial cu aliații europeni și propunând eliminarea completă a tarifelor.