Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Emilia Popescul, Anna Iosif și Mădălina Robu
Reprezentanții UNESCO au recomandat includerea Veneției pe lista patrimoniului mondial aflat în pericol, informează The Guardian. Oficialii UNESCO au avertizat că Veneția se află în pericolul de a fi inclusă în lista neagră a patrimoniului mondial, dacă autoritățile italiene nu iau măsuri mai eficiente pentru a proteja orașul fragil. Organizația culturală a Națiunilor Unite a recomandat ca Veneția să fie adăugată pe listă, afirmând că orașul se confruntă cu daune „ireversibile” cauzate de o serie de probleme, inclusiv efectele schimbărilor climatice și turismul în masă. Este a doua oară în ultimii ani când Veneția, care a fost inclusă pe lista patrimoniului mondial UNESCO în 1987, este amenințată cu această listă neagră. Recomandarea urmează să fie prezentată la o întâlnire a comitetului UNESCO, care va avea loc la Riyadh, la sfârșitul lunii septembrie, pentru a fi adoptată.
În timpul unei vizite în Filipine, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că Uniunea Europeană relansează negocierile comerciale, relatează Deutsche Welle. Președinta Comisiei Europene s-a întâlnit cu președintele filipinez Ferdinand Marcos Jr., într-un efort de a îmbunătăți relațiile care s-au deteriorat în ultimii ani din cauza problemelor legate de drepturile omului. Von der Leyen a menționat într-o declarație comună că vizita unui comisar UE în Filipine va contribui la „accelerarea unei noi ere de cooperare”. Pe primul loc în agendă a fost un acord pentru reluarea negocierilor blocate privind un acord de liber schimb. Von der Leyen a subliniat că UE dorește să diversifice liniile de aprovizionare și să „diminueze” riscurile în relațiile comerciale. Șefa Comisiei Europene a adăugat și că UE va furniza 466 de milioane de euro pentru „trecerea la o economie circulară și generarea de energie verde” prin intermediul planului de investiții durabile Global Gateway.
Au izbucnit proteste în Italia după ce au apărut modificări în programul de combatere a sărăciei, conform Reuters. În mai multe orașe din Italia au început proteste violente în urma anunțului guvernului de a reduce cu 12 miliarde de euro bugetul programului de combatere a sărăciei. Programul de combatere a sărăciei, denumit Includere Socială, a oferit anul trecut sprijin financiar și ajutoare alimentare pentru aproximativ 1,7 milioane de gospodării și 3,6 milioane de persoane, cu plăți medii lunare de 551 de euro pe gospodărie, conform Institutului Național de Protecție Socială (INPS). Acesta nu avea o dată de expirare, doar condiția ca beneficiarii să nu refuze oferte de locuri de muncă. În cadrul reformei propuse de Meloni, aproximativ 436.000 de familii cu persoane apte de muncă vor primi, începând din septembrie, o subvenție lunară mai mică de 350 de euro, cu condiția să se înscrie în programe de formare profesională și pentru o perioadă de cel mult 12 luni.
Guvernul controlat de militari din Myanmar a prelungit starea de urgență și a întârziat astfel alegerile, anunță The Guardian. Televiziunea MRTV a anunțat că Consiliul Național de Apărare și Securitate s-a întrunit în capitala Naypyidaw și a prelungit starea de urgență cu încă șase luni, deoarece este nevoie de timp pentru pregătirea alegerilor. CNAS este nominal un organism guvernamental constituțional, dar în practică este controlat de militari. Anunțul a însemnat o recunoaștere a faptului că armata nu are suficient control pentru a organiza alegerile și a eșuat în a înfrânge opoziția, care include o rezistență armată din ce în ce mai puternică, precum și proteste nonviolente și dezobediență civilă, în ciuda avantajului uriaș al armatei în efective și arme. Prima stare de urgență a fost declarată când trupele au arestat-o pe Aung San Suu Kyi și pe oficialii de rang înalt din guvernul său și membri ai partidului său Liga Națională pentru Democrație la 1 februarie 2021. Preluarea puterii a anulat ani de progres către democrație după cinci decenii de stăpânire militară în Myanmar.
Autoritățile din China au anunțat restricții privind exportul de drone și echipamente conexe pentru drone, relatează Al Jazeera. Autoritățile chineze și-au motivat alegerea, menționând că își doresc să protejeze „securitatea și interesele naționale” în contextul tensiunilor tot mai mari cu Statele Unite privind accesul la tehnologie. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Comerțului a anunțat că restricțiile, care privesc unele motoare de drone, lasere, echipamente de comunicație și sisteme anti-dronă, vor intra în vigoare la 1 septembrie. Purtătorul de cuvânt a mai adăugat și că autoritățile au notificat țările și regiunile relevante cu privire la aceste restricții. China are o industrie mare de producție a dronelor și exportă în mai multe piețe, inclusiv în SUA. Legislatorii americani au afirmat că peste 50% dintre dronele vândute în SUA sunt fabricate de companii cu sediul în China.
Prețul uraniului a crescut în urma loviturii de stat de săptămâna trecută din Niger, riscând să crească și în săptămânile următoare, relatează Al Jazeera. Prețul uraniului, material utilizat în principal pentru energia nucleară și pentru tratarea cancerului, a crescut până la 56,25 dolari americani per livră, față de 56,15, prețul de săptămâna trecută. Prețul s-a dublat în ultimii trei ani, însă nu se apropie de cel mai înalt vârf atins în 2007, în valoare de 140 de dolari. Compania franceză de combustibil nuclear, Orano, care operează mine de uraniu în Niger, a declarat că operațiunile sale au continuat, în ciuda planurilor Franței de a-și evacua cetățenii din Niger, adăugând că nouăzeci și nouă la sută din personalul său din stat sunt cetățeni nigerieni. De asemenea, agenția nucleară a Uniunii Europene, Euratom, a declarat că nu există niciun risc imediat pentru producția de energie nucleară în Europa, deoarece statele membre au stocuri care să dureze trei ani.
Guvernul Regatului Unit a declarat oficial că atrocitățile comise de gruparea Statului Islamic împotriva poporului Yazidi din Irak sunt acte de genocid, conform Associated Press. Ministerul de Externe al Regatului Unit a declarat că recunoașterea oficială a guvernului a venit după o hotărâre recentă a Curții Federale de Justiție din Germania, care a acuzat un fost membru al grupării islamiste ca fiind vinovat de genocid și crime împotriva umanității. Decizia a fost anunțată la aproape nouă ani de când gruparea Statului Islamic a început atrocități împotriva minorității Yazidi. Alți actori internaționali, inclusiv Organizația Națiunilor Unite și Parlamentul European, au declarat, de asemenea, că atacul grupării asupra yazidiților este un genocid.
Departamentul pentru Securitate Internă al Statelor Unite ale Americii a anunțat că se va interzice importarea mărfurilor a două companii din China, din cauza practicilor de muncă forțată, informează Reuters. Acțiunea vizează Camel Group, un producător de baterii, și Chenguang Biotech Group, un producător de mirodenii și extracte. Departamentul pentru Securitate Internă al SUA a anunțat că mișcarea urmărește să promoveze responsabilitatea pentru „genocidul în curs și crimele împotriva umanității” împotriva uigurilor și a altor grupuri religioase și etnice minoritare din regiunea autonomă Xinjiang. Secretarul departamentului, Alejandro Mayorkas, a declarat că „vom continua să lucrăm cu toți partenerii noștri pentru a menține mărfurile fabricate cu muncă forțată din Xinjiang în afara comerțului american, facilitând în același timp fluxul comerțului legitim”.
Statisticile oficiale din Ucraina au arătat că natalitatea în stat a scăzut cu 26% în ultimul an, pe fondul invaziei Rusiei, informează BBC. Cu toate că numărul nou-născuților a scăzut în ultimul deceniu, aceasta este cea mai mare scădere de când Ucraina și-a câștigat independența, în anul 1991. Datele au arătat faptul că în primele șase luni ale anului 2023, s-au născut 96.755 de copii, față de 135.079, în prima jumătate a anului 2021. Înainte de invadarea Rusiei, în Ucraina se nășteau până la 23.000 de copii în fiecare lună, dar acum a scăzut la aproximativ 16.000. Ultima dată când a existat o scădere la fel de mare a natalității din Ucraina a fost când Rusia a invadat și a anexat Crimeea, în anul 2014.
Liderul Chinei, Xi Jinping, a înlocuit doi lideri ai unei unități care gestionează arsenalul nuclear, relatează BBC. Generalul Li Yuchao, care conducea unitatea forței de rachete a Armatei Populare de Eliberare, și adjunctul său „au dispărut” de luni de zile. Autoritățile de la Beijing nu au dezvăluit unde se află generalul Li și adjunctul său, dar un raport al South China Morning Post de săptămâna trecută a sugerat că armata anticorupție a lansat o investigație asupra celor doi oficiali. Îndepărtarea din funcție a celor doi oficiali a venit după ce ministrul de externe al statului a fost demis, după o perioadă de absență neexplicată.
Reprezentanții Iranului au anunțat o vacanță națională de două zile din cauza temperaturilor crescute, relatează ABC News. Purtătorul de cuvânt al guvernului, Ali Bahadori Jahromi, a declarat că decizia de a închide instituțiile guvernamentale, băncile și școlile a survenit în urma avertismentului Ministerului Sănătății cu privire la o posibilă creștere a cazurilor de epuizare din cauza temperaturilor ridicate din țară, a relatat agenția oficială de știri IRNA. În ultimele zile, localitățile din Iran au înregistrat temperaturi de aproximativ 40 de grade Celsius. De asemenea, capitala statului, Teheran, a înregistrat temperaturi de 38 de grade Celsius. Oficiul meteorologic a prognozat că Teheranul va înregistra temperaturi de 39 de grade Celsius în următoarele trei zile. În 2022, statul a înregistrat cea mai înaltă temperatură de 53 de grade Celsius în Ahvaz.
Liderii Franței au declarat că vor începe imediat evacuarea cetățenilor francezi și a altor europeni din Niger, la câteva zile după ce junta militară l-a înlăturat de la guvernare pe președintele Mohamed Bazoum și a preluat puterea în țara din Africa de Vest, conform The Guardian. Evacuările au fost anunțate după ce liderii din țările vecine Mali și Burkina Faso au anunțat că orice intervenție externă pentru a restabili guvernul înlăturat ar fi considerată o declarație de război. Unii analiști au fost sceptici cu privire la această afirmație, având în vedere că ambele țări se confruntă cu dificultăți în a controla insurgențele jihadiste. Tensiunile dintre reprezentanții din Niger și francezi au escaladat după lovitura de stat din 26 iulie în urma căreia a fost înlăturat de la putere unul dintre ultimii lideri pro-occidentali din regiunea Sahel a Africii, care se confruntă cu insurgențe jihadiste.
Conducătorii juntei militare din Myanmar au grațiat-o pe Aung San Suu Kyi de cinci acuzații pentru care fusese condamnată, reducând astfel sentințele lungi date liderului demis, ales democratic, după ce generalii au preluat controlul asupra națiunii, informează CNN. Grațierea a fost anunțată de secretarul organismului de guvernare al regimului, Aung Lin Dwe, iar detalii suplimentare au fost confirmate de o sursă cu cunoștințe directe despre caz. Cele cinci acuzații grațiate includ infracțiuni împotriva defăimării, legile privind dezastrele naturale, legile privind exportul și importul și legea telecomunicațiilor din țară. Un purtător de cuvânt al armatei din Myanmar, Zaw Min Tun, a declarat că sentința de închisoare a lui Suu Kyi va fi redusă cu șase ani. Cu toate acestea, Suu Kyi se confruntă în continuare cu perspectiva a numeroase decenii fără libertate, un rezultat care a marcat întreaga sa carieră politică îndelungată, în încercarea de a instaura democrația în Myanmar.
Reprezentanții Suediei au anunțat că intenționează să intensifice controalele la frontieră și verificările de identitate la punctele de trecere, ca urmare a crizei provocate de arderea Coranului, care a afectat atât Suedia, cât și Danemarca în ultimele săptămâni, relatează ABC News. Prim-ministrul Ulf Kristersson a declarat că măsura se așteaptă să fie aprobată de către guvern. Aceasta are scopul de a preveni ca „persoanele cu legături foarte slabe cu Suedia” să vină în țară „pentru a comite infracțiuni sau pentru a acționa în conflict cu interesele de securitate ale Suediei”, a afirmat acesta într-o conferință de presă din Stockholm. O serie recentă de profanări publice ale Coranului în Suedia și Danemarca, efectuate de un mic grup de activiști anti-Islam, a stârnit demonstrații furioase în țările musulmane. Printre alte incidente, protestatarii au atacat Ambasada Suediei din Irak și au dat foc clădirii în luna iulie.
Autoritățile indiene au impus un program de restricții de circulație și au desfășurat sute de forțe paramilitare în diferite părți ale statului nordic Haryana, ca răspuns la confruntările violente dintre hinduși și musulmani, informează Deutsche Welle. O moschee a fost incendiată, iar un cleric musulman a fost ucis în orașul Gurugram, situat în afara capitalei Delhi. Potrivit poliției, mai mulți oameni implicați în actele de violență au fost arestați. „Agresorii [care au incendiat moscheea] au fost identificați și câțiva dintre ei au fost prinși”, a declarat Poliția Gurugram. Violențele au izbucnit când o procesiune religioasă organizată de grupuri naționaliste hinduse a trecut prin districtul Nuh, cu majoritate musulmană, din statul Haryana de nord. Poliția a informat că doi polițiști au fost uciși în timpul conflictelor.
