Material realizat de Carmen Toader și Florentina Dumitrașcu
Crește indignarea în Italia din cauza agenților americani ICE, aduși pentru a menține securitatea la Jocurile Olimpice de iarnă, potrivit CNN. Mai mulți actuali și foști politicieni italieni, inclusiv fostul premier Giuseppe Conte și primarul orașului Milano, Giuseppe Sala, au cerut guvernului condus de Giorgia Meloni să intervină și să limiteze prezența agenților americani. Oficialii americani au precizat că agenții Homeland Security Investigations vor avea un rol strict consultativ și de informare, fără patrulare sau aplicare a legii, subliniind că toate operațiunile de securitate rămân sub autoritate italiană. De asemenea, autoritățile americane au afirmat că implicarea SUA la Jocurile Olimpice este o practică obișnuită la edițiile anterioare.
Punctul de trecere Rafah dintre Fâșia Gaza și Egipt a fost redeschis parțial, permițând doar circulația pietonală, în timp ce violențele continuă pe teritoriul palestinian, potrivit Politico. Redeschiderea limitată a avut loc după aproape doi ani și a fost anunțată de autoritățile israeliene, care au precizat că măsura este una pilot și se desfășoară sub coordonare cu Egiptul și sub supravegherea unei misiuni a Uniunii Europene. În paralel, Israelul a anunțat încetarea activităților organizației Medici Fără Frontiere în Gaza, acuzând ONG-ul că nu a furnizat listele personalului palestinian și susținând că doi angajați ar avea legături cu grupări militante, acuzații respinse de organizația umanitară. Deciziile au fost luate pe fondul continuării atacurilor și al disputelor privind accesul civililor și al ajutorului umanitar în enclavă.
Oficialii din Iran au transmis un avertisment Statelor Unite privind consecințele unei eventuale intervenții militare și-a desemnat armatele europene drept „organizații teroriste”, în contextul tensiunilor interne, potrivit Le Monde. Liderul suprem iranian, Ali Khamenei, a calificat manifestațiile recente drept o „lovitură de stat” și a avertizat asupra riscului de conflict regional, pe fondul amenințărilor formulate de administrația americană după reprimarea protestelor soldate cu mii de morți. În paralel, Uniunea Europeană a decis includerea Gardienilor Revoluției pe lista organizațiilor teroriste, măsură criticată de Teheran. Timp în care Statele Unite și Iranul au indicat, recent, o posibilă deschidere către cooperare pe cale diplomatică.
Mexicul se confruntă cu presiuni din partea Statelor Unite pentru a opri livrările de petrol către Cuba pe fondul crizei economice grave de pe insulă, potrivit Le Monde. Presiunile au crescut după ce președintele american Donald Trump a semnat un decret care amenință cu impunerea de taxe vamale suplimentare țărilor ce furnizează petrol Cubei. Autoritățile americane susțin că politicile guvernului cubanez sunt ostile intereselor SUA, în timp ce Havana a denunțat o nouă escaladare a embargoului economic. Președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a avertizat că oprirea livrărilor ar putea declanșa o criză umanitară majoră și a invocat principiile suveranității și autodeterminării, în condițiile în care compania petrolieră de stat a suspendat livrările către Cuba începând cu 9 ianuarie.
Cel puțin 33 de persoane au murit în urma unor atacuri în provincia Balochistan din Pakistan, potrivit Al Jazeera. 15 membri ai forțelor de securitate și 18 civili au fost uciși după ce bărbați înarmați au trecut prin mai multe locații, inclusiv secții de poliție, în capitala provinciei, Quetta, și în alte districte. Armata de Eliberare a Balochistanului (BLA), organizație interzisă, a revendicat atacurile, care au inclus focuri de armă și atentate. Autoritățile au precizat că situația nu era sub control în unele zone și că mai mulți funcționari au fost răpiți. Guvernul a suspendat temporar transportul și comunicațiile în zonele respective, iar forțele de securitate desfășoară operațiuni pentru restabilirea ordinii într-o regiune marcată de conflictul separatist de lungă durată.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat că există riscul unui colaps financiar iminent, potrivit Euronews. Antonio Guterres a declarat că organizația se confruntă cu probleme bugetare severe din cauza neplății sau întârzierii contribuțiilor obligatorii de către unele state membre. Situația a dus la înghețarea angajărilor și la reduceri de cheltuieli. La sfârșitul anului 2025, bugetul ONU înregistra aproximativ 1,6 miliarde de dolari în contribuții neachitate, de peste două ori mai mult decât în 2024. Avertismentul a venit în contextul în care administrația președintelui american Donald Trump a redus finanțarea pentru mai multe agenții ONU și a contestat rolul organizației. Secretarul general a calificat această evoluție drept „nesustenabilă” și a avertizat că, fără o creștere rapidă a încasărilor, reprezentanții ONU nu ar putea implementa bugetul pe 2026.
Alegerile generale au început în Costa Rica, iar guvernarea populistă de centru-dreapta vor încerca să se mențina la putere, relatează Al Jazeera. Laura Fernandez, protejata președintelui Rodrigo Chaves, conduce în sondaje și poate câștiga din primul tur. Scrutinul s-a desfășurat pe fondul creșterii violenței generate de cartelurile de droguri și al tensiunilor dintre guvern și Parlament. Laura Fernandez, creditată cu peste 40% din intențiile de vot, a promis continuarea politicilor de securitate și a cerut o majoritate parlamentară largă pentru reforme constituționale. Principalii contracandidați au fost economistul centrist Alvaro Ramos și Claudia Dobles, fosta primă doamnă și reprezentantă a unei coaliții progresiste. Aproximativ un sfert dintre alegători au rămas indeciși, majoritatea tineri și locuitori ai provinciilor de coastă.
Senatorii Statelor Unite a aprobat un acord de finanțare guvernamentală în valoare de 1,2 trilioane de dolari, evitând blocarea prelungită a activității federale, conform POLITICO. Deși pachetul bugetar asigura finanțarea Pentagonului, a Departamentului de Stat și a majorității agențiilor federale până la finalul anului fiscal, Camera Reprezentanților nu urma să voteze decât luni, ceea ce însemna că mai multe instituții urmau să fie închise temporar. Compromisul, negociat între Partidul Democrat și administrația președintelui Donald Trump, includea doar o prelungire provizorie pentru Departamentul pentru Securitate Internă, reflectând tensiunile persistente legate de politicile de imigrație. Acordul a evidențiat diviziunile din Congres și a arătat fragilitatea consensului politic într-un context marcat de presiuni interne.
Oficialii din Statele Unite au redeschis misiunea diplomatică din Caracas după șapte ani de absență, marcând un pas important spre normalizarea relațiilor cu Venezuela, potrivit Euronews. Șefa misiunii americane, Laura Dogu, a sosit la Caracas pentru a relua activitatea diplomatică, într-un context de detensionare politică apărut după înlăturarea președintelui Nicolas Maduro și a soției sale. Relațiile dintre cele două țări fuseseră înghețate încă din 2019, iar revenirea diplomaților americani a fost prezentată de ambele părți ca începutul unui dialog bazat pe respect reciproc și cooperare multilaterală. Acest moment coincide cu adoptarea unei legi de amnistie și cu eliberarea cetățenilor americani reținuți anterior pe teritoriul Venezuelei, semnalând o schimbare clară de direcție în raporturile bilaterale.
Guvernul din Israel a anunțat că va interzice organizației Medici Fără Frontiere (MSF) să mai opereze în Gaza, potrivit Al Jazeera. Decizia a venit după ce oficialii israelieni au avertizat că vor bloca activitatea a zeci de organizații umanitare care nu respectă noile cerințe de înregistrare. Un reprezentant israelian a susținut că liderii MSF nu au respectat protocoalele, deși s-ar fi angajat inițial să transmită datele cerute. Oficialii MSF au explicat că ai refuzat din motive de siguranță a personalului și din lipsa garanțiilor privind utilizarea informațiilor. Administrația de la Tel Aviv a declarat, fără dovezi publice, că doi angajați MSF ar avea legături cu Hamas și Jihadul, acuzații respinse de organizație. MSF a declarat că va fi obligată să își înceteze activitatea până la 28 februarie, o decizie care, potrivit ONG-urilor și experților, risca să ducă la colapsul serviciilor medicale din Gaza, unde organizația asigura o parte semnificativă din îngrijirea medicală de urgență.
