Material realizat de Florentina Dumitrașcu și Carmen Toader
Guvernele din SUA, Marea Britanie și Australia, într-un nou proiect militare au anunțat dezvoltarea comună a unor drone submarine fără echipaj, potrivit POLITICO. Inițiativa, prezentată la Singapore de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, s-a concentrat pe dezvoltarea unor vehicule subacvatice autonome adaptabile pentru operațiuni maritime, în cadrul „Pilonului Doi” al alianței lansate în 2021. Proiectul a urmărit consolidarea avantajului strategic al celor trei state, în paralel cu cooperarea privind submarine nucleare și tehnologii avansate. Oficialii britanici și australieni au subliniat că parteneriatul a intrat într-o etapă de implementare concretă, după ce în 2025 au existat temeri privind angajamentul oficialilor Washingtonului, disipate ulterior prin reafirmarea sprijinului de către președintele american Donald Trump.
Oficialii din China au amenințat autoritățile europene cu măsuri dure dacă aceștia vor introduce noi restricții comerciale pentru limitarea importurilor chineze, potrivit POLITICO. Aceste restricții vin pe fondul temerilor privind impactul supracapacității industriale a Beijingului asupra economiei europene. Ministerul chinez al Comerțului a avertizat că vor fi adoptate „contramăsuri ferme” pentru protejarea intereselor proprii, după ce reprezentanții Comisiei Europene au analizat opțiuni pentru reducerea dezechilibrului comercial și protejarea industriilor afectate de afluxul de produse chineze, de la vehicule și panouri solare la textile. Liderii europeni au susținut că relația comercială actuală nu mai este sustenabilă, în contextul creșterii deficitului comercial al Uniunii Europene față de China. Deși state precum Franța au pledat pentru măsuri mai dure, guvernul german a cerut o deschidere mai mare către o poziție europeană fermă.
Oficialii din Iran au restabilit parțial accesul la internet după trei luni cât timp acesta a fost complet oprit, conform Al Jazeera. Însă majoritatea utilizatorilor au continuat să se confrunte cu restricții severe. Autoritățile de la Teheran au anunțat revenirea treptată la nivelul de conectivitate existent înaintea războiului, dar numeroase site-uri și aplicații precum YouTube, Instagram, WhatsApp, Telegram sau Facebook au rămas blocate. Mai multe centre de date nu au fost repuse complet în funcțiune, unele protocoale de internet au rămas restricționate, iar accesul complet a continuat să fie permis doar anumitor categorii autorizate de stat, printr-un sistem de internet diferențiat. Situația a alimentat nemulțumirea populației și criticile la adresa administrației iraniene, acuzată că a prezentat drept progres o revenire limitată la un internet în continuare puternic controlat.
Autoritățile din Israel au anunțat o nouă capturarea în sudul Libanului și extinderea ofensivei terestre împotriva Hezbollah, într-o mișcare descrisă drept o „schimbare decisivă” în cadrul războiului, conform BBC. Trupele israeliene au avansat dincolo de râul Litani și au emis noi ordine de evacuare pentru locuitorii din sudul Libanului, în timp ce autoritățile libaneze au acuzat oficialii israelieni de distrugerea sistematică a țării lor. Reprezentanții Franței, Marii Britanii și Germaniei au criticat escaladarea militară și au cerut încetarea ostilităților, avertizând asupra agravării crizei umanitare și a noilor valuri de strămutări. Guvernul din Israel a susținut că ofensiva a urmărit neutralizarea atacurilor cu drone și rachete lansate de Hezbollah. Luptele au continuat în paralel cu acuzații reciproce privind încălcarea armistițiului și cu pregătiri pentru noi negocieri între guvernele israelian și libanez.
Oficialii din Myanmar au anunțat producerea unei explozii cu zeci de morți într-o regiune controlată de către rebeli, potrivit Le Monde. Considerată drept un grup de rebeli, Armata Națională de Liberare a Ta’ag a precizat faptul că o declanșare accidentală a explozibilului stocat în zonă ar fi produs pagubele umane și materiale. Potrivit unui membru al serviciilor de urgență din Namhkam, explozia a ucis 46 de persoane și a rănit 70. Un alt salvator a raportat 59 de decese. Myanmar este într-un război civil de când armata a preluat puterea printr-o lovitură de stat în februarie 2021. Junta luptă împotriva unei serii de grupări de gherilă pro-democrație și a unor grupuri armate care aparțin minorităților etnice, Armata de Eliberare Națională Ta’ang (TNLA) fiind unul dintre grupurile rebele etnice cele mai puternice din țară.
Administrația Statelor Unite a renunțat să impună ,,cartea verde’’ străinilor care locuiesc temporar pe teritoriul american, prin tratarea diferențiată a cazurilor, potrivit Le Monde. Guvernul SUA a revenit asupra acestei noi politici, anunțată pe 22 mai, după un val de indignare publică. Departamentul securității interne a declarat că aceste măsuri ar fi funcționat ca o reamintire pentru agenți să-și folosească puterea discreționară, revenind ulterior cu o nouă declarație care confirma faptul că această politică nu ar fi avut impact asupra candidaților înalt calificați și profesioniștilor. Mai multe organizații pentru drepturile migranților și-au exprimat dezacordul față de această măsură, despre care se credea că va crea confuzie pentru solicitanții de rezidență permanentă.
Autoritățile libaneze au condamnat ofensiva militară a Israelului în sudul Libanului ca fiind o ,,escaladare periculoasă’’, potrivit Al Jazeera. Mii de oameni din țării au fost forțați să-și părăsească locuințele, pe măsură ce armata israeliană și a intensificat atacurile mai adânc pe teritoriul libanez, față de anii precedenți. Armata israeliană a ordonat tuturor locuitorilor din sudul râului Zahrani să-și părăsească locuințele și să se mute spre nord, avertizând că oricine rămâne în zonă riscă să fie ucis. Totodată, Agenția Națională de Știri din Liban a raportat la atacurile aeriene israeliene au ucis cel puțin 4 persoane în orașul al-Abbasieh.Țări arabe precum Quatar și Iordania au condamnat ofensiva israleliană, iarce președintele francez, Emmanuel Macron, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la intensificarea atacurilor.
Ministerul de externe al Columbiei l-a acuzat pe președintele Ecuadorului de ingerințe în viitoarele alegeri, potrivit BBC. Președintele ecuadorian a fost acuzat de implicare în alegerile columbiene pe fondul unei promisiuni făcute unui candidat de dreapta de a ridica tarifele vamale. Daniel Noboa și-a prezentat interacțiunea cu candidatul columbian la președinție, Abelardo de la Espriella, drept o întâlnire cu o administrație în așteptare, menționând că „au ajuns la un acord” privind comerțul și securitatea. Președintele de stânga Gustavo Petro a avut dispute în repetate rânduri cu omologul său american, Donald Trump, inclusiv pentru traficul de droguri și intervenția americană în regiune. Președintele Noboa, aliat fidel al președintelui SUA, a adoptat o poziție dură față de violența creată pe fondul drogurilor și s-a alăturat unei alianțe conduse de SUA care vizează combaterea cartelurilor.
