Material realizat de Ana Onea și Roxana Zafiu
TITLURILE ZILEI
Militanții al-Shabab au detonat două mașini-capcană în afara unei baze de poliție din capitala Somaliei înainte ca oameni înarmați sa ia cu asalt interiorul, provocând moartea a cel puțin 10 persoane, conform declarației poliției, informează Reuters. Grupul islamist al Shabaab a revendicat atacul asupra sediului Departamentului de Investigații Penale al Somaliei (CID) din Mogadishu. A fost a doua operațiune majoră din oraș în această săptămână a grupului care a ținut un război de gherilă asupra guvernului sprijinit de Occident în fața dronelor SUA și a forțelor de menținere a păcii din Africa. Purtătorul de cuvânt al operațiunilor militare ale Al Shabaab, Abu Musab Abdiasis, a declarat ca unul dintre atentatorii sinucigasi a început atacul prin intrarea cu o mașină cu bomba în poarta clădirii. Analiștii de securitate au avertizat că grupul ar putea intensifica atacurile, profitând de distragerea atenției cauzată de campania pentru alegerile prezidențiale din luna august.
Duminică, Turcia a mai demis aproape 1400 de membri ai forțelor sale armate si a remaniat conducerea consiliului militar cu miniștri din guvern, mișcari ce au fost concepute de către președintele Tayyip Erdogan, pentru a prelua controlul deplin al armatei, după ce lovitura de stat a eșuat, relatează Reuters. Amploarea represiunii lui Erdogan – mai mult de 60.000 de oameni din domeniul militar, judiciar, serviciul public și școli au fost fie reținute, fie suspendate sau plasate sub investigare dupa lovitura de stat din 15-16 iulie – a descurajat aliații NATO ai Turciei, alimentând tensiunile dintre Ankara și Vest. Noul val de expulzări ale armatei și revizuirea Consiliului Militar Suprem (YAS) au fost anunțate în Monitorul oficial de stat la doar câteva ore după ce Erdogan a declarat sâmbătă seara ca a planificat să închidă academiile militare existente și sa puna forțele armate sub comanda Ministerului Apărării. Potrivit Monitorului, 1.389 militari au fost demiși pentru presupuse legături cu predicatorul islamic Fethullah Gulen, care este acuzat de către Turcia ca a orchestrat puciul eșuat.
Un balon cu aer cald a luat foc și s-a prăbușit în statul american Texas, toate cele 16 persoane de la bord murind, a declarat Departamentul de siguranță din Texas, scrie BBC. Balonul a cazut pe câmp, lângă Lockhart, aproximativ 30 de mile (50 km) la sud de capitala statului Austin. Clipuri video postate de presa locală sugerează că balonul a coborât în apropierea liniilor electrice de înalta tensiune, dar cauza nu este cunoscută încă. Aerostatul s-a prabusit aproximativ la ora 07:40 (ora locală), fiind cel mai grav accident de balon cu aer cald din SUA, au declarat oficialii. Consiliul Național pentru Siguranța Transportului (CNST) va conduce investigația. Erik Grosof, un oficial CNST la fața locului, a spus doar că este vorba despre “un număr considrabil de decese”. El a spus, de asemenea, că balonul este considerat a fi aparținut Heart of Texas Balloon Rides, o companie care oferă excursii pentru a vedea răsăritul.
Fostul ministru japonez al apărării, Yuriko Koike, are cele ai mari șanse de a fi aleasă ca prima femeie guvernator a capitalei japoneze, arata exit-poll-urile, informează BBC. Postul public de televiziune NHK și alte mijloace mass-media prognozează drept câștigător pe doamna Koike, după închiderea urnelor la ora 20:00 (ora locală). În cazul în care se va confirma, una dintre provocările sale cheie va fi reducerea problemelor financiare care afectează pregătirile din Tokyo pentru a găzdui Jocurile Olimpice din 2020. Scandalurile legate de Jocurile Olimpice au forțat ultimii doi guvernatori să demisioneze. În total, 21 de candidați au concurat pentru a prelua conducerea capitalei și a unei serii de alte orașe din prefectura. Alegerile de duminică au venit după ce guvernatorul precedent, Yoichi Masuzoe, a demisionat luna trecută, ca urmare a criticilor dure asupra acuzațiilor cum ca el a folosit fonduri oficiale pentru a plăti vacanțe, artă și cărți de benzi desenate pentru copiii săi.
Comandanții militari irakieni ar trebui să împiedice milițiilor cu antecedente grave de abuz sa ia parte la o ofensivă planificată asupra orasului Mosul controlat de Statul Islamic din Irak și Levant, a declarat un grup din New-York privind drepturile omului, scrie Al Jazeera. Lupta pentru Mosul, capitala de facto a ISIS în Irak și cel mai mare oraș din califatului său auto-proclamat, este de așteptat în cursul acestui an, dar planurile nu au fost finalizate, au spus oficiali și diplomați din Bagdad. Vor participa armata, poliția și forțele speciale, cu sprijin aerian dintr-o coaliție condusă de SUA. Rolul forțelor kurde Peshmerga și al milițiilor șiite din Forțele de Mobilizare Populare (PMF) este nerezolvat și rămâne un punct de dispută. Ele sunt susceptibile să se alăture luptei generale împotriva ISIL, dar s-ar putea sa fie limitate la periferia orașului, au declarat oficialii.
Corupţia este din ce în ce mai răspândită în Brazilia, chiar şi fostul președinte al acestui stat, Lula, a fost găsit vinovat de către justiție, relatează Le Monde. Luiz Inacio Lula da Silva, președintele Braziliei în perioada 2003 – 2010 a reacționat vineri, 29 iulie după ce a fost acuzat de faptul că a încercat să “obstrucționeze justiția”, în operațiune “Lava Jato”. Acest scandal de corupție legat de compania petrolieră Petrobras implică mulți lideri politici, directori și proprietari ai companiei de construcții. El niciodată nu a intervenit şi nu a dorit să intervină în situațiile legate de “Lava Jato”, a adăugat Roberto Teixeira Cristiano Martins Zanin și avocații săi. Lula este acuzat, împreună cu fostul senator Delcidio do Amaral că a încercat să cumpere tăcerea fostului director de la Petrobras, Nestor Cervero. El riscă între trei și opt ani de închisoare, iar alte cinci persoane au fost puse sub acuzare. Magistratul Curitiba, responsabil de cazul “Lava Jato” a fost primul care a îndrăznit să-l atace pe fostul președinte, lansând în data de 4 martie un mandat de arestare. Furios la gândul că Lula ocupă un post ministerial, şi ar putea să-i mituiască pe anchetatori, judecătorul a făcut public convorbiri telefonice cu președintele companiei petroliere Dilma, iar numirea lui Lula într-un post executiv a fost un subterfugiu pentru a evita închisoare. Joi, Lula a prezentat o petiție la Comitetul Drepturilor Omului din cadul Organizaţiei Națiunilor Unite, în care menţiona că tot ceea ce i se întâmplă este un “abuz de putere” din partea judecătorului. Punerea sub acuzare a lui Lula relevă un mit politic în țara sa, deoarece acesta a contribuit la eradicarea săraciei, ajutând milioane de brazilieni să scape din sărăcie, având o popularitate de 80% în rândul brazilienilor. De asemenea, fostul preşedinte îşi doreşte să candideze din nou la alegerile prezidenţiale din 2018, iar situaţia în care se află ar putea compromite popularitatea sa în rândul cetăţenilor.
Khizr Khan, al cărui fiu Humayun Khan a murit la Bagdad în 2004 în lupta din Irak, în timpul unui discurs susţinut la Convenţia Naţională Democrată de la Philadelphia l-a criticat pe Donald Trump, relatează CNN. Împreună cu soţia sa, Ghazala, Khan, a criticat în mod repetat propunerile de imigrare ale lui Trump, în special cele care vizează restricţionarea musulmanilor şi propunerile de suspendare a vizelor de intrare pentru musulmanii care doresc să ajungă în Statele Unite, spunând despre omul de afaceri că “nu a sacrificat nimic și pe nimeni.” Trump într-un interviu ABC, a declarat că, ” am creat zeci de mii de locuri de muncă, am construit structuri mari, am avut un succes enorm, cred că am făcut multe “. Trump, într-o declarație pe care a lansat-o sâmbătă în campania sa, l-a criticat pe Khan, considerându-se “un erou pentru țara noastră, iar noi ar trebui să fim onoraţi de sacrificiul suprem pentru a menține țara în condiții de siguranță.” El a susținut că “teroriștii islamiști radicali care l-au ucis și încercările unor astfel de oameni să intre în Statele Unite ne dăunează în continuare, şi lucrul acesta reprezintă problema reală”. Khizr Khan a ţinut o pledoarie puternică în favoarea lui Hillary Clinton, denunţând în acelaşi timp afirmaţiile de campanie anti-musulmane şi anti-imigranţie ale lui Trump. „Aţi citit măcar Constituţia SUA? Aţi fost vreodată în cimitirul Arlington Mergeţi şi aţi privit mormintele patrioţilor care au murit apărând America – veţi găsi toate credinţele, etniile”, i-a transmis Khan lui Donald Trump. Candiatul republicanilor a susţinut că discursul tatălui îndoliat nici măcar nu ar fi fost conceput de acesta. “Cine i-a scrisul speech-ul? Este creaţie a scenariştilor lui Hillary Clinton?”, a mai comentat Trump. Cu toate acestea, un purtător de cuvânt pentru campania Clinton, Karen Finney, a susţinut faptul că Trump “este cu adevărat fără rușine să atace familia unui erou american. Multe mulţumiri familiei Khan pentru sacrificiul lor, vă suntem alături”.
Militanți ucişi, ostatici eliberați după atacul ISIS care a avut loc pe un teren petrolier lângă Kirkuk, relatează CNN. ISIS a luat ostatici în apropierea orașului irakian Kirkuk, însă atacul s-a încheiat cu uciderea atacatorilor, eliberarea ostaticilor. Patru ostatici, angajați ai companiei irakiene, Nord Oil au fost luați captivi de către atacatori care purtau veste de sinucidere şi au luat cu asalt domeniul petrolier Bai Hassan din nord-vest de Kirkuk duminică. Unul dintre atacatori s-a aruncat în aer atunci când forțele de securitate au intervenit. Ceilalți atacatori au fost ulterior uciși. ISIS a lansat o declarație susținând responsabilitatea pentru atac, care a fost răspândit pe rețelele de social media. Al doilea atac armat a avut loc asupra unei baze energetice în regiunea Kirkuk, deţinute de aceeași companie. Patru angajați au fost uciși și un altul a fost rănit în timpul atacului asupra instalației de gaz, cunoscut sub numele de AB, în zona Bajwan în nord-vestul Kirkuk. Atacatorii au fugit, dar au amplasat mai multe bombe lângă instalație, înainte de a pleca. Nimeni nu a revendicat responsabilitatea pentru acest atac. Kirkuk este una din zonele disputate din Irak, susţinut atât de guvernul central de la Bagdad, cât și guvernul regional din Kurdistan. Producția Bai Hassan, care pompează ţiţei brut printr-o conductă către orașul turcesc Ceyhan, rămâne temporar oprită în urma atacului.
Primul-ministru tunisian, Habib Essid, a fost demis de către parlament care a adoptat un vor de neîncredere în defavoarea lui Essid, desfiinţând guvernul condus de către acesta, relatează The Guardian. Moțiunea de cenzură a fost adoptată cu 118 voturi pentru demitere, şi trei voturi în favoarea sa, iar dintre cei 191 de deputați prezenți la vot, doar trei l-au sprijinit pe Essid și alții s-au abținut. Cu toate că rezultatul a fost de așteptat, Essid s-a confruntat cu critici din întregul spectru politic din Tunisia, votul a fost un semn al instabilității țării nord-africane, deoarece ea a dat startul unui val de răscoale pro-democratice din întreaga lume arabă în 2011. Președintele Parlamentului, Mohamed Ennaceur, a spus parlamentarilor că Tunisia trece printr-o situație dificilă. Spre deosebire de alte țări arabe cum ar fi Egipt, Yemen, Siria și Libia a căror revolte au degenerat în lovituri de stat sau conflicte civile anarhice, Tunisia și-a menținut democrația parlamentară în fața atacurilor jihadiste, inflației și ratelor ridicate ale șomajului. Essid a spus că va face tot posibilul pentru a se asigura că trecerea la noul guvern să fie una liniștită. ”În ciuda problemelor grave cu care se confruntă țara noastră, nu avem nici o teamă pentru Tunisia, care are resursele necesare pentru a face față provocărilor”, a spus el înainte de a fi înlăturat. El a sugerat că măsura ar putea avea ca rezultat un rol mai proeminent pentru Ennahda, partid cu accente religioase, care are în prezent cel mai mare număr de locuri în parlament în urma defecţiunilor și scindărilor din interiorul Nida Tounis. Președintele “va avea un rol central în această operațiune politică delicată, care are nevoie de sprijinul diferitelor partide politice, în special partidul islamist Ennahda”, a spus el. De asemenea, președintele Beji Caid Essebsi în urmă cu două luni s-a declarat în favoarea unui cabinet de uniune națională.
Eforturile de a combate SIDA în Africa sunt nesigure, iar medicamentele încep să își diminueze efectele, numărul de infecții fiind în creștere, iar finanţarea în declin, o epidemie care scapă de sub control, relatează The Guardian. ONU a stabilit un obiectiv ca până în 2030 SIDA să fie eliminată, plan care a fost aprobat de către guvernele donatoare, inclusiv SUA. Mulți experți cred că epidemia va continua să se răspândească, iar numărul victimelor SIDA va ajunge la 1,5 milioane de oameni pe an. La recenta Conferință Internațională SIDA de la Durban, Africa de Sud, Bill Gates, un optimist auto-proclamat a cărui fundaţie a investit masiv în combaterea HIV a susţinut că ” trebuie să existe o sumă incredibil de mare pentru a reduce incidența numărului de persoane infectate”. În fiecare an, în întreaga lume, aproape 2 milioane de oameni, dintre care 60% fete și femei, sunt infectate cu acest virus, în ciuda eforturilor de prevenire. În țările în curs de dezvoltare, HIV devine rezistent la medicamentele folosite pentru a trata oamenii, ceea ce înseamnă că vor avea nevoie din ce în ce mai mult de alte medicamente care sunt în prezent inaccesibile. Țările donatoare reduc cheltuielile privind finanțarea.
La nivel global, 38 de milioane de oameni trăiesc cu HIV, dintre care 17 milioane sunt acum sub tratament pentru a opri transmiterea virusului la alte persoane. Finantarea pentru HIV este în scădere, ca răspuns la măsurile de austeritate, crizele financiare și ipoteza că epidemia este sub control. Peter Piot, directorul executiv al Programului Comun al Națiunilor Unite privind HIV / SIDA ( UNAIDS) și director la London School of Hygiene and Tropical Medicine susține faptul că “Eu nu cred în sloganul ,,sfârșitul SIDA până în 2030”, chair dacă este realist, acesta ar putea fi contraproductiv ”. ,,A existat speranța că tratarea oamenilor ar opri răspândirea, dar studiile încep să arate că medicamentele încep să nu mai funcționeze. Mulți oameni nu doresc să ia medicamentele până când nu se îmbolnăvesc”. Piot consideră că medicamentele nu vor opri această epidemie ,SIDA, din cauza mentalităţii, a culturii. ,,Fetele din Africa de sud și femeile sunt infectate de bărbați. Este vorba despre sărăcie. Este de asemenea vorba despre o cultură a masculinităţii exagerate”