Material realizat de Carmen Toader și Florentina Dumitrașcu
Reprezentanții Ministerului Britanic al Apărării au anunțat că avioane britanice și franceze au bombardat un depozit subteran de arme al grupării Stat Islamic în Siria, potrivit BBC. Atacul a fost rezultatul unei analize detaliate a informațiilor de intelligence, care a indicat utilizarea instalației dintr-un depozit pentru stocarea armelor și explozibililor. Avioanele britanice au utilizat bombe ghidate Paveway IV pentru a lovi tunelurile de acces ale buncărului, iar evaluările ulterioare au arătat că ținta a fost lovită cu succes. Autoritățile au precizat că nu au fost raportate victime civile și că toate aeronavele implicate s-au întors în siguranță. Acțiunea a fost înscrisă în eforturile coaliției internaționale pentru a preveni acțiunile viitoare ale Statului Islamic. Potrivit ONU această grupare mai dispunea de mii de combatanți activi în Siria și Irak.
Reprezentanții Federației Ruse au transmis o cerere diplomatică oficială Statelor Unite prin care au solicitat încetarea urmăririi unui petrolier destinat inițial Venezuelei, potrivit CNN. Demersul adresat Departamentului de Stat al SUA în ajunul Anului Nou a vizat nava Bella 1, care a evitat timp de aproape două săptămâni interceptarea de către garda de coastă americană și a fost înscrisă ulterior în registrul naval al Rusiei sub un alt nume. Nava se afla în Atlanticul de Nord, iar autoritățile americane nu au precizat dacă vor da curs solicitării Moscovei. Urmărirea s-a înscris într-o serie de acțiuni ale administrației Trump împotriva regimului lui Nicolás Maduro care includea confiscarea altor nave, lovituri asupra unor ambarcațiuni suspectate de trafic de droguri și blocaje asupra transporturilor de petrol către Venezuela.
Reprezentanții Guineei Ecuatoriale au anunțat că Ciudad de la Paz a devenit oficial noua capitală a țării, înlocuind orașul Malabo, printr-un decret prezidențial, potrivit Le Monde. Președintele Teodoro Obiang Nguema Mbasogo, aflat la putere de 47 de ani, a motivat decizia de schimbare a capitalei prin poziția geografică și potențialul orașului de a se extinde. Mutarea instituțiilor prezidențiale, organelor statului, agențiilor guvernamentale și companiilor de stat se va finaliza în decurs de un an conform reprezentanților guvernului. Schimbarea capitalei a fost determinată de creșterea rapidă a Malabo și Bata și a urmărit modernizarea gestionării publice, diversificarea zonelor de dezvoltare și consolidarea unității naționale. Ciudad de la Paz, fost Oyala, a devenit centrul noii provincii Djibloho.
Autorități din Berlin au anunțat că aproximativ 45.500 de locuințe și 2.200 de spații de comerciale au rămas fără electricitate după un incendiu suspect de intenție criminală care a afectat cabluri de înaltă tensiune lângă o centrală electrică, potrivit The Guardian. Pompierii au stins flăcările, însă reparațiile au fost întârziate de condițiile meteo, iar aproximativ 35.000 de locuințe nu au avut curent până joi după-amiază. Defecțiunea a afectat și sistemul local de încălzire, iar autoritățile au recomandat rezidenților să folosească telefoanele mobile cu moderație și să aibă lanterne la îndemână. Poliția a trimis 160 de ofițeri la fața locului pentru anchetă, iar transportul public a fost parțial afectat și el.
Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, i-a cerut lui Donald Trump să înceteze „amenințările” la adresa Groenlandei, potrivit Al Jazeera. Premierul Danemarcei i-a cerut președintelui american Donald Trump să renunțe la declarațiile privind o posibilă preluare a Groenlandei, după ce acesta a reiterat public interesul pentru teritoriul arctic, la o zi după ce armata americană a bombardat Venezuela și l-a înlăturat pe președintele Nicolas Maduro. Într-o declarație oficială, premierul danez a spus că nu există nicio bază legală pentru anexarea Groenlandei, teritoriu autonom din Regatul Danemarcei, și a subliniat că populația locală a respins această idee. Evenimentele din Venezuela au alimentat îngrijorările autorităților daneze privind o eventuală escaladare a retoricii americane. Ambasadorul Danemarcei la Washington a cerut respectarea integrității teritoriale și a reafirmat importanța cooperării dintre aliați în domeniul securității arctice.
Coreea de Nord a efectuat mai multe lansări de rachete balistice către zonele sale maritime estice, într-un gest considerat provocator, cu puțin timp înainte ca președintele sud-coreean Lee Jae Myung să plece în China pentru discuții cu Xi Jinping, relatează Euronews. Armata sud-coreeană a anunțat că proiectilele, lansate din zona Phenianului, au zburat aproximativ 900 de kilometri, încălcând rezoluțiile ONU care interzic astfel de teste, în timp ce autoritățile americane, sud-coreene și japoneze au condamnat acțiunea ca o amenințare serioasă la adresa securității regionale. Momentul ales a fost interpretat de analiști drept o demonstrație de forță menită să întărească poziția Phenianului înaintea unui congres politic important și în contextul eforturilor Coreei de Sud de a implica China mai activ în reducerea tensiunilor din Peninsula Coreeană.
Autoritățile americane l-au capturat pe liderul venezuelean Nicolás Maduro și pe soția sa, în urma unei operațiuni militare desfășurate în Caracas, urmând să fie dus la New York pentru a fi judecat, potrivit POLITICO. Conform declarațiilor oficiale de la Washington, operațiunea, care a durat mai puțin de o jumătate de oră, a avut ca scop executarea unui mandat de arestare emis anterior pentru acuzații de narcoterorism. Autoritățile de la Caracas au denunțat intervenția drept o tentativă de schimbare de regim și o încălcare gravă a suveranității Venezuelei, în timp ce mai multe state din Uniunea Europeană și nu numai au cerut respectarea dreptului internațional, avertizând că nicio soluție politică durabilă nu poate fi impusă din exterior.
Armata sudaneză a capturat peste zece cetățeni din Sudanul de Sud care luptau alături de Forțele de Sprijin Rapid în confruntările izbucnite în statul Kordofan de Nord, situat în centrul Sudanului, relatează Al Jazeera. Răpirile au avut loc în localitățile Kazqil și al-Rayash, iar autoritățile de la Khartoum intenționează să transmită guvernului sud-sudanez dovezi oficiale privind implicarea acestor combatanți în rândurile paramilitarilor. Acțiunile violente se desfășoară pe fondul intensificării luptelor dintre armata sudaneză și RSF în regiunile Kordofan și Darfur, conflicte care au dus la strămutarea a zeci de mii de civili și au agravat semnificativ criza umanitară din țară. Situația a devenit tot mai dramatică, iar oficialii internaționali au tras un semnal de alarmă asupra pericolului ca aceste ciocniri să escaladeze și mai mult, în timp ce populația civilă continuă să sufere de lipsuri acute de hrană, adăpost și servicii medicale.
Consilierii europeni pentru securitate s-au reunit la Kiev cu oficiali ucraineni pentru a discuta planul de pace propus de administrația americană, menit să pună capăt războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, relatează Euronews. La întâlnire au participat și reprezentanți ai Canadei, NATO și ale unor instituții europene, iar discuțiile s-au axat pe trei direcții principale: garanții de securitate, reconstrucție și stabilirea unui cadru pentru refacerea durabilă a țării, a transmis președintele ucrainean, Volodimir Zelenskiy. Planul de securitate prevede ca forțele ucrainene să constituie prima linie de apărare, susținerea trupelor europene prezente în Ucraina și garanții din partea solide din partea Statelor Unite. În paralel, au fost convenit un pachet economic de aproximativ 682 de miliarde de euro pentru următorii zece ani, destinat compensării pagubelor, reconstrucției și stimulării economice, inclusiv legate de reformele necesare aderării Ucrainei la Uniunea Europeană.
Gruparea militară din Birmania, Myanmar, a eliberat peste 6.000 de deținuți, cu ocazia Zilei Independenței, în cadrul unei amnistii anuale, potrivit France24. Măsura a fost anunțată în contextul conflictului intern declanșat după lovitura de stat din 2021, care a dus la arestarea a mii de persoane și inclusiv a opozanților politici. Conform Consiliului național de apărare și securitate, generalul Min Aung Hlaing a grațiat, la Insein, 6.134 de cetățeni birmanezi, iar 52 de cetățeni străini urmează să fie eliberați și expulzați. Amnistia a fost dată la o săptămână după încheierea alegerilor, criticate de observatorii internaționali drept lipsite de credibilitate. În pușcării au rămas aproximativ 22.000 de deținuți.
