Material realizat de Florentina Dumitrașcu și Carmen Toader
Autoritățile din Nepal l-au arestat fostul prim-ministru și ministru de interne, acuzați că au ordonat reprimarea violentă a protestelor „Gen Z” din luna septembrie a anului trecut, potrivit Euronews. Manifestațiile au fost soldate cu 76 de morți și peste 2.300 de răniți, iar arestarea celor doi politicieni nepalezi a fost anunțată imediat după instalarea noului guvern condus de Balendra Shah, care a promis tragerea la răspundere a reprezentanților fostei administrații. De asemenea, reprezentanții noului guvern au declarat că pedepsele celor vinovați ar putea ajunge până la 10 ani de închisoare. Balendra Shah a declarat că „nimeni nu este mai presus de lege”, iar această măsură a venit din dorința de responsabilizare pentru violențele care au dus la prăbușirea fostei puteri și la declanșarea unei crize politice majore în țară.
Autoritățile franceze au dejucat un atentat cu bombă în centrul capitalei Franței, lângă de o instituție bancară, conform Euronews. Forțele de ordine au arestat un suspect surprins în timp ce încerca să detoneze un dispozitiv improvizat în fața unei sucursale Bank of America, una dintre cele mai importante bănci din Statele Unite, în apropiere de bulevardul Champs-Élysées. Oficialii francezi au declarat că dispozitivul era compus din aproximativ cinci litri de lichid inflamabil și un sistem de aprindere. Acest caz a fost preluat de procurorii antiterorism, cu ajutorul poliției judiciare și a serviciului de informații interne DGSI. Incidentul s-a întâmplat într-un context deja tensionat la nivel european și al menținerii unui nivel foarte ridicat de alertă pe fondul riscurilor crescute de securitate la nivel european
Miniștrii de externe arabi l-au numit pe diplomatul egiptean Nabil Fahmy în funcția de secretar general al Ligii Arabe, conform AP. Nabil Fahmy va avea un mandat de cinci ani, începând din iulie 2026, înlocuindu-l pe Ahmed Aboul Gheit. Preluarea acestei funcții vine într-un context regional tensionat. Nabil Fahmy, fost ministru de externe al Egiptului și fost ambasador în Statele Unite, a fost singurul candidat și a fost susținut unanim. Astfel, a fost respectată tradiția conform căreia Egiptul, gazda organizației încă din 1945, propune conducerea. Numirea sa a avut loc pe fondul intensificării conflictului regional, după loviturile aeriene lansate de guvernul din SUA și Israel împotriva Iranului, care au declanșat represalii din partea oficialilor de la Teheran și a aliaților săi.
Rebelii Houthis din Yemen au deschis un nou front în războiul din Orientul Mijlociu, lansând atacuri asupra teritoriului israelian și amenințând că ar putea bloca strâmtoarea Bab al-Mandeb, conform Al Jazeera. Gruparea susținută de oficialii din Iran a revendicat deja mai multe atacuri cu rachete și drone, prezentate drept un semnal de avertizare, însă analiștii consideră că implicarea este deocamdată limitată și calculată. Totuși, dacă războiul escaladează, cea mai puternică armă a rebelilor ar fi blocarea rutei maritime, prin atacuri asupra navelor sau plasarea de mine, ceea ce ar putea opri traficul comercial prin Marea Roșie. În contextul în care și circulația prin Strâmtoarea Hormuz este deja afectată de conflict, o eventuală blocadă simultană ar putea perturba grav economia globală și comerțul energetic.
Guvernul din Maldive a transmis, în mod oficial, reprezentanților Marii Britanii că nu recunosc transferul Insulelor Chagos către Mauritius, potrivit BBC. Președintele Mohamed Muizzu a formulat două obiecții scrise și a discutat subiectul telefonic cu vicepremierul britanic David Lammy, susținând că arhipelagul are legături istorice și geografice cu țara sa. Mohamed Muizzu a declarat că orice schimbare de suveranitate trebuie să țină cont de interesele sale. De asemenea, autoritățile de la Maldive au anunțat că iau în calcul acțiuni legale la Curtea Internațională de Justiție, într-un context în care acordul Londra–Mauritius rămâne blocat. Acestă dispută teritorială este complicată și mai mult din cauza opoziției președintelui american Donald Trump și a criticilor din partea unor conservatori și a comunității din Insulele Chagos.
În Nigeria, rafinăria construită de Aliko Dangote a început să exporte combustibil în alte state africane, pe fondul penuriei energetice, potrivit Le Monde. Mega-infrastructura care a fost inaugurată în 2024 a livrat deja 12 transporturi, totalizând aproximativ 456.000 de tone de carburant către țări din Golful Guineei precum Côte d’Ivoire, Ghana, Togo, Camerun, dar și către Tanzania. Rafinăria, situată în zona Lekki, a atins capacitatea maximă abia la jumătatea lunii februarie, ceea ce i-a permis să acopere cererea internă din Nigeria și să exporte surplusul.În contextul tensiunilor globale generate de conflictul dintre Statele Unite, Israel și Iran, statele africane au fost nevoite să își diversifice sursele de aprovizionare. Compania a susținut că proiectul ar putea consolida securitatea energetică în Africa de Vest, Est și Centrală.
În Nepal, un fost rapper popular, Balendra Shah, a devenit cel mai tânăr prim-ministru din istoria țării la doar 35 de ani, potrivit Le Monde. Numit în funcție pe 27 martie, la Kathmandu, Shah a ajuns la conducerea țării după o revoltă a tinerilor și prăbușirea guvernului anterior. Fără experiență parlamentară, el s-a remarcat prin mandatul de primar al capitalei și prin mesajele anticorupție care i-au adus sprijinul generației tinere. La alegerile legislative, partidul său a obținut un scor puternic, ratând la limită majoritatea absolută. Investitura sa a avut loc într-un cadru marcat de ritualuri religioase și astrologice, ceea ce a stârnit critici din partea susținătorilor statului laic. Prin urmare, ascensiunea lui Shah a reflectat nemulțumirea nepalezilor față pentru instabilitatea politică de lungă durată și corupție, într-o țară cu aproximativ 30 de milioane de locuitori.
Mai multe state din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului au decis să ocolească blocajul economic impus de aceasta și să încheie un acord privind comerțul electronic la nivel național, fără consensul tuturor membrilor, potrivit Politico. Un grup de 66 de țări a decis să implementeze acordul în legislațiile interne, reprezentând aproximativ 70% din comerțul global, inclusiv China, Marea Britanie, Australia și Uniunea Europeană.Inițiativa a inclus reguli privind fluxurile digitale, contractele electronice și protecția consumatorilor. Negocierile au fost blocate în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) în principal de India, care a considerat că astfel de acorduri subminează principiul consensului. În lipsa unui acord global, statele participante au optat pentru o abordare „pragmatică”, urmând ca alte țări să se alăture ulterior. Directoarea generală a OMC, Ngozi Okonjo-Iweala, a declarat că inițiativa arată capacitatea sistemului comercial internațional de a răspunde noilor provocări economice.
Oficialii din Iran și-a exprimat neîncrederea față de demersurile diplomatice ale Statele Unite, prin pregătirea de către Washington a unei ofensive terestre în secret, potrivit Euronews. Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat că Statele Unite al Americii transmiteau public mesaje de dialog cu Iranul, dar în paralel ar fi planificat o intervenție militară la sol. În acest context, eforturile diplomatice au continuat cu ajutorul Pakistanului și al Arabiei Saudite, Turciei și Egiptului. Între timp, rebelii houthi susținuți de Iran din Yemen s-au alăturat conflictului, lansând rachete către Israel, ceea ce a deschis un nou front de luptă. Războiul a provocat deja peste 3.000 de morți și a afectat grav piețele globale de energie, în special prin blocarea Strâmtorii Hormuz.
Mii de oameni au participat în Statele Unite la protestele „No Kings”, organizate în zeci de orașe, pe fondul tensiunilor politice din timpul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump, potrivit Al Jazeera. Manifestațiile au reprezentat a treia rundă de proteste împotriva administrației Trump și au fost desfășurate în peste 3.300 de locații din toate cele 50 de state. Participanții au ieșit în stradă în orașe precum New York, Los Angeles și Washington. Evenimentul principal a avut loc în zona St. Paul, Minneapolis , unde protestele au comemorat victimele unei operațiuni federale împotriva imigrației. Acțiunea a generat controverse după acuzații de abuzuri și folosire excesivă a forței. La manifestații au participat figuri publice precum senatorul Bernie Sanders, dar și artiști precum Bruce Springsteen sau Joan Baez care au susținut momente artistice.
