Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Miruna Constantinescu și Irina Dudu
Președintele ales al Statelor Unite ale Americii a declarat că îl susține pe Elon Musk privind sprijinul pentru vizele H-1B destinate lucrătorilor străini din domeniul tehnologiei, afirmă The Guardian. Donald Trump s-a alăturat lui Elon Musk, un susținător cheie al campaniei sale și miliardar din domeniul tehnologiei, într-o dispută publică privind utilizarea vizei H-1B, afirmând că sprijină pe deplin programul pentru lucrătorii străini din domeniul tehnologiei, la care se opun unii dintre susținătorii săi. Donald Trump, care a luat măsuri pentru a limita utilizarea vizelor în timpul primului său mandat ca președinte, a declarat pentru New York Post că este în favoarea programului H-1B, menționând că a folosit de multe ori vize H-1B pe proprietățile sale. Mai mult, Elon Musk, un cetățean american născut în Africa de Sud, a deținut o viză H-1B, iar compania sa de automobile electrice Tesla a obținut 724 de vize în acest an.
Noua administrație siriană a început o campanie de securitate, vizând „rămășițele” regimului fostului președinte Bashar al-Assad, conform Al Jazeera. Agenția oficială de presă siriană SANA a anunțat că autoritățile au inițiat „o operațiune extinsă de curățare” în apropierea orașului Latakia, situat pe coasta de nord-vest a Siriei. De asemenea, autoritățile au explicat că operațiunea de securitate a fost concentrată pe soldații și oficialii armatei siriene care erau legați de al-Assad și de fratele său, Maher al-Assad, fost comandant militar influent. Soldaților din Homs, Alep și de la periferia Damascului le-a fost dat un ultimatum pentru a preda armele noii administrații. Aceste acțiuni vin în contextul celor 14 ofițeri de poliție uciși într-o „ambuscadă” atribuită forțelor loiale lui al-Assad. Ministrul de interne Mohammed Abdul Rahman a declarat că va lua măsuri ferme împotriva oricărei persoane care ar încerca să submineze securitatea Siriei sau să pună în pericol viețile cetățenilor săi.
Războiul hibrid al Rusiei ar putea provoca pierderi „substanțiale”, afirmă un înalt oficial NATO, potrivit Politico. Secretarul general adjunct al alianței militare și șeful amenințărilor hibride și cibernetice, James Appathurai, au avertizat într-un interviu pentru Sky News că atacurile cauzate de războiul hibrid al Rusiei împotriva țărilor NATO ar putea genera un număr semnificativ de victime și pagube economice. De la invazia sa a Ucrainei în 2022, Rusia și-a intensificat campania de așa-numite atacuri hibride în Europa, precum: incendieri, campanii cibernetice și de dezinformare sau sabotaj. Un exemplu a fost presupusa tăiere a cablurilor energetice și de comunicații în Marea Baltică. În acest caz, ca și în multe altele, ar fi dificil pentru guverne să atribuie rapid și definitiv atacurile Moscovei. Astfel, NATO a actualizat strategia privind războiul hibrid în ceea ce privește tipul de atacuri care ar declanșa un răspuns militar la scară largă.
În timp ce oficialii Belgiei au interzis țigările electronice, ministrul belgian al sănătății a îndemnat UE să modifice normele privind tutunul, declară Politico. Țigările electronice de unică folosință vor fi în curând interzise în Belgia, iar ministrul sănătății din Belgia, Frank Vandenbroucke a solicitat Comisiei Europene să urmeze exemplul. Frank Vandenbroucke a declarat pentru Associated Press că interdicția privind țigările electronice nereutilizabile a fost impusă atât din motive de sănătate, cât și de mediu. El a afirmat că și-a dorit ca modificările să ajungă dincolo de Belgia, până la Comisia Uniunii Europene. Ministrul belgian a insistat ca Uniunea Europenă să ofere „inițiative de actualizare, de modernizare a legislației privind tutunul”. Totodată, Frank Vandenbroucke a comunicat că în conformitate cu noile norme belgiene, țigările electronice reutilizabile nu vor fi interzise, deoarece acestea pot fi utile pentru persoanele care ar încearca să renunțe la fumat.
Președintele Georgiei a afirmat că rămâne „singurul președinte legitim” în timp ce noul lider a depus jurământul, informează The Guardian. Președintele pro-occidental al Georgiei, Salome Zourabichvili, a declarat că va părăsi palatul, dar va rămâne titularul legitim al funcției, după ce a refuzat să predea cheile succesorului său în urma unor alegeri controversate. Pentru prima dată în istoria Georgiei, noul președinte, Mikheil Kavelashvili, a depus jurământul în calitate de președinte în cadrul unei ceremonii parlamentare cu ușile închise. Inaugurarea fostului fotbalist devenit politician în partidul Visul Georgian, s-a petrecut în camera plenară a parlamentului. Mai mult, Salome Zourabichvili s-a adresat protestatarilor cu câteva momente înainte de inaugurare, afirmând că ea rămâne singurul președinte legitim, dar și că va părăsi palatul prezidențial. Numirea unui politician de extremă dreaptă dintr-un partid pro-Moscova a agravat și mai mult criza politică ce durează de luni de zile.
Guvernul iranian a anunțat că anul 2025 va fi unul „important” pentru problema sa nucleară, potrivit Reuters. Declarația a fost dată într-un context de temeri privind reimpunerea politicii stricte a lui Donald Trump, care ar putea afecta economia țării. În 2018, Trump a abandonat acordul nuclear din 2015, semnat sub administrația Obama, prin care guvernul Iranului se angaja să limiteze îmbogățirea uraniului în schimbul relaxării sancțiunilor economice. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a declarat că 2025 va aduce schimbări importante în această problemă, fără a preciza detalii. În paralel, moneda iraniană, rialul, a atins un minim istoric față de dolar, în contextul incertitudinii legate de viitoarea politică a administrației Trump, iar inflația oficială a ajuns la aproximativ 35%.
Talibanii afgani au atacat mai multe zone din Pakistan ca răspuns la atacurile aeriene ale Pakistanului în Afganistan, potrivit Al Jazeera. Ministerul Apărării din Afganistan a declarat că atacurile au fost efectuate „dincolo de linia ipotetică” – o referire la granița care se află în dispută cu Pakistanul. Deși nu a fost specificat direct că Pakistanul a fost vizat de atac, autoritățile afgane au indicat că punctele afectate erau centre și ascunzători ale grupărilor care au organizat atacuri în Afganistan. Atacurile au avut loc după ce guvernul pakistanez a aprobat lansarea unor raiduri aeriene în apropierea graniței, provocând 46 de victime afgane. Relațiile dintre cele două țări sunt tensionate. În urma unui schimb de focuri de-a lungul frontierei, un soldat paramilitar pakistanez a fost ucis și alți șapte răniți.
Zoran Milanovic, candidatul opoziției din partea Partidului Social Democrat, este pe cale să câștige un al doilea mandat în funcția de președinte al Croației, conform rezultatelor preliminare, relatează Al Jazeera. După numărarea voturilor de la aproape 52% dintre secțiile de votare, Milanovic a obținut 50,1% din voturi, fiind mult în fața principalului său contracandidat, Dragan Primorac, candidatul Uniunii Democrate Croate (HDZ), care a obținut 22,3%. Dacă niciun candidat nu va câștiga majoritatea, alegerile vor merge într-un al doilea tur pe 12 ianuarie. În mandatul său de cinci ani, Zoran Milanovic a avut conflicte cu prim-ministrul Andrej Plenkovic pe teme de politică externă și internă, criticând ferm Uniunea Europeană și NATO. În ciuda retoricii populiste, Milanovic este văzut ca un contrabalans la guvernul dominat de HDZ, acuzat de corupție.
Un accident aviatic devastator a avut loc la Aeroportul Internațional Muan din Coreea de Sud, relatează Reuters. Un avion de pasageri Jeju Air, cu 175 de pasageri și 6 membri ai echipajului la bord, s-a prăbușit și a luat foc după ce a încercat să aterizeze. Din cauza unei posibile coliziuni cu o pasăre, trenul de aterizare nu a funcționat, iar avionul a alunecat pe pistă înainte de a lovi un zid, provocând o explozie. 179 de persoane au murit, inclusiv majoritatea pasagerilor sud-coreeni, iar doi membri ai echipajului au supraviețuit, fiind spitalizați cu răni grave. Accidentul este cel mai grav din istoria Coreei de Sud și a fost urmat de o anchetă asupra cauzelor. Accidentul a avut loc la doar trei săptămâni după ce Jeju Air a început zborurile regulate din Muan, iar autoritățile sud-coreene și thailandeze colaborează pentru a sprijini familiile victimelor și a investiga cauzele prăbușirii.. Jeju Air, compania aeriană implicată, a transmis condoleanțe și a promis cooperare cu autoritățile.
Fostul președinte american Jimmy Carter a decedat la vârsta de 100 de ani în Plains, Georgia, înconjurat de familie, relatează CNN. Deși mandatul său, desfășurat între 1977 și 1981, a fost marcat de dificultăți economice și o criză de ostatici în Iran, Jimmy Carter a reușit să obțină realizări semnificative, inclusiv un acord de pace între Israel și Egipt și promovarea drepturilor omului în politica externă americană. După încheierea mandatului, Jimmy Carter a devenit un lider umanitar respectat la nivel global, fondând Carter Center și primind Premiul Nobel pentru Pace în 2002. A continuat să influențeze politica și să participe activ la proiecte caritabile, demonstrând un angajament remarcabil față de valorile sale până la sfârșitul vieții.
