Material realizat de Florentina Dumitrașcu și Carmen Toader
Autoritățile din Belgia au confiscat un petrolier din „flota fantomă” a Rusiei, în Marea Nordului, conform Euronews. Marina belgiană a interceptat și a confiscat petrolierul Ethera, înregistrat sub pavilionul Guineei, suspectat că a încălcat sancțiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei. Nava a fost oprită după ce autoritățile au constatat că naviga sub pavilion fals și avea documente falsificate. Operațiunea a fost coordonată de Ministerul belgian al Apărării, cu sprijinul elicopterelor navale franceze. Ministrul Apărării, Theo Francken, a declarat că oficialii belgieni își asumă responsabilitățile în cadrul Alianței Nord-atlantice și a Uniunii Europene. Președintele francez Emmanuel Macron a subliniat că reprezentanții europeni au urmărit să blocheze finanțarea războiului Rusiei în Ucraina prin aplicarea strictă a sancțiunilor.
Senatul Argentinei a adoptat legea de „modernizare a muncii”, susținută de președintele Javier Milei, stârnind noi proteste față de politicile de austeritate, relatează Al Jazeera. Proiectul a fost aprobat cu 42 de voturi pentru, 28 împotrivă și două abțineri, oferindu-i liderului libertarian una dintre cele mai importante victorii legislative. Reforma a permis prelungirea zilei standard de lucru de la 8 la 12 ore, plata salariilor în valută și modificarea sistemului de concedii. Executivul a susținut că măsurile au încurajat investițiile și crearea mai multor locuri de muncă. Cu toate acestea, sindicatele au avertizat că acestea au slăbit procedurile legale privind protecția angajaților și-au restrâns dreptul la grevă. Protestele din fața Parlamentului au dus, în unele cazuri, la confruntări cu forțele de ordine.
Cel puțin 22 de persoane au murit în Pakistan, după ce mii de protestatari pro-iranieni au încercat să ia cu asalt Consulatul Statelor Unite, în urma atacurilor americane care l-au ucis pe Ali Khamenei, conform Associated Press. Cele mai violente confruntări au avut loc în Karachi și în regiunea Gilgit-Baltistan, unde protestatarii au atacat sedii ONU și clădiri guvernamentale, iar forțele de ordine au intervenit cu gaze lacrimogene și bastoane pentru a dispersa mulțimea de persoane. Tensiuni de aceeași gravitate s-au înregistrat și în capitala țării, Islamabad, dar și în alte orașe, precum Lahore și Peshawar. Președintele pakistanez Asif Ali Zardari și-a exprimat solidaritatea cu guvernul din Iran, iar autoritățile au sporit măsurile de securitate în jurul sediilor misiunilor diplomatice americane.
Lidera opoziției venezuelene María Corina Machado a anunțat că va reveni în Venezuela în următoarele săptămâni, după luni petrecute în exil, relatează POLITICO. Într-un mesaj video, María Corina Machado a declarat că „tranziția spre democrație este de neoprit” și că dorește să joace un rol activ în schimbarea politică a țării. Ea a reapărut public în decembrie, când a ieșit din anonimat pentru a participa la ceremonia Premiului Nobel pentru Pace la Oslo. Opozanta, căreia regimul condus de Nicolás Maduro i-a interzis candidatura la alegerile prezidențiale din 2024, a criticat actuala conducere și a cerut demontarea represiunii și începerea unei tranziții spre democrație. Revenirea sa are loc într-un context politic tensionat și ar putea amplifica presiunile internaționale asupra autorităților de la Caracas.
Oficialii Uniunii Europene au căutat soluții pentru a ridica veto-ul Ungariei asupra împrumutului de 90 de miliarde € pentru Ucraina, conform Euronews. Președintele ungar Viktor Orbán a blocat finanțarea, invocând deteriorarea conductei Druzhba, atacată de drone rusești, și-a transformat problema într-o chestiune de suveranitate națională în campania sa electorală. Comisia Europeană a cerut accelerarea reparațiilor conductei, în timp ce opțiunea alternativă a fost utilizarea conductei Adria din Croația pentru aprovizionarea Ungariei și Slovaciei. Autoritățile europene a explorat și căi legale, dar trecerea de la unanimitate la majoritate calificată rămâne o variantă imposibilă. Totodată, programul SAFE pentru finanțarea apărării a devenit un punct de presiune politică pentru liderul de la Budapesta.
Două gropi comune cu cel puțin 172 de cadavre au fost descoperite în estul Republicii Democrate Congo, după retragerea rebelilor M23 din orașul Uvira, potrivit Reuters.Guvernatorul provinciei Kivu de Sud, Jean-Jacques Purusi Sadiki, a declarat că rămășițele au fost găsite în cartierele Kilomoni și Kavimvira din Uvira, în apropiere de granița cu Burundi. Un mormânt conținea 31 de trupuri, iar celălalt 141. Gruparea rebelă Mișcarea 23 martie (M23), care a ocupat temporar orașul în decembrie, a respins acuzațiile. Human Rights Watch a raportat anterior execuții în această zonă. Totodată, luptele continuă în estul țării, unde rebelii controlează părți din provinciile Kivu de Nord și Kivu de Sud.
Liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, a murit la 86 de ani, fiind ucis în lovituri aeriene atribuite Israelului și SUA, potrivit Reuters. Acesta a fost la conducere timp de 36 de ani și-a consolidat Iranul ca adversar al Statelor Unite și al Israelului în regiune, extinzând influența militară a Teheranului în Orientul Mijlociu și reprimând protestele interne ale iranienilor. Ali Khamenei a fost considerat o figură slabă după moartea ayatollahului Ruhollah Khomeini, fondatorul Republicii Islamice, dar și-a consolidat treptat controlul asupra aparatului de stat. În timpul mandatului său, a menținut o poziție ostilă față de Washington, inclusiv după revenirea la Casa Albă a lui Donald Trump în 2025.
Tensiunile dintre Afganistan și Pakistan au crescut după schimbul de lovituri militare, însă riscul unei escaladări a conflictului dintre cele două state nu au exclus, potrivit Le Monde. Armata pakistaneză a anunțat că a lovit instalații talibane în Kabul și în provincii de frontieră, susținând că a ucis 274 de combatanți și că a pierdut 12 soldați, după relatările purtătorului de cuvânt Ahmed Sharif Chaudhry. La rândul său, purtătorul de cuvânt al guvernului taliban, Zabihullah Mujahid, a afirmat că forțele afgane au ucis 40 de militari pakistanezi și au promis un răspuns pentru orice „act ostil”. În ciuda declarațiilor ostile, autoritățile de la Kabul și Islamabad păreau conștiente de riscurile escaladării, pe fondul presiunilor diplomatice exercitate de aliații lor.
Liderii europeni au reacționat după atacurile militare lansate de SUA și Israel asupra Iranului, avertizând că operațiunea riscă să extindă conflictul în întregul Orient Mijlociu, potrivit Euronews. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a calificat loviturile drept o „izbucnire a războiului” cu consecințe grave pentru pacea internațională și a anunțat convocarea de urgentă a Consiliului de Securitate al ONU. Într-o declarație comună, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, au descris evenimentele drept „extrem de îngrijorătoare” și au cerut protejarea civililor și respectarea dreptului internațional. Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a descris situația ca fiind „periculoasă”, subliniind totodată că protecția civililor rămâne prioritară.Totodată, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, precum și ministrul spaniol de externe José Manuel Albares, au avertizat asupra riscului unei escaladări și au cerut un dialog diplomatic.
