Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Materiale realizat de Mihai Turcu și Irina Dudu.
Mii de persoane au participat la proteste împotriva partidului de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD), anunță Deutsche Welle. La Berlin, manifestanții au cântat cântece antifasciste, iar la Köln, au fost afișate bannere critice la adresa AfD. Protestele au coincis cu lansarea campaniei electorale a AfD în Halle, unde aproximativ 4.500 de susținători au asistat la discursul liderului partidului, Alice Weidel. Aceasta a subliniat problema migrației, un subiect central al campaniei. Lansarea a inclus și o intervenție virtuală a lui Elon Musk, care a exprimat sprijin pentru AfD și a susținut idei controversate despre trecutul istoric al Germaniei. AfD, plasat pe locul al doilea în sondaje cu 20%, a fost criticat pentru programul său electoral, care promovează deportări rapide și politici anti-imigrație. Protestele împotriva partidului au atras peste 20.000 de persoane în Köln, conform estimărilor poliției. Deși evenimentele au fost de amploare, autoritățile au raportat că acestea s-au desfășurat fără incidente majore.
Conform sondajelor, Aleksandr Lukașenko va câștiga un al șaptelea mandat în urma alegerilor prezidențiale din Belarus, conform Euronews. Exit-pollul raportat de televiziunea de stat i-a atribuit 87,6% din voturi. Scrutinul a fost criticat de opoziție, care l-a calificat drept o “farsă”, similar cu alegerile din 2020 ce au declanșat proteste masive. Reprimarea acestor manifestații a dus la peste 65.000 de arestări, atrăgând sancțiuni occidentale. Lukașenko, susținut de Rusia, a condus țara din 1994, fiind considerat „ultimul dictator al Europei.” El a permis Moscovei să utilizeze teritoriul Belarusului în invazia din Ucraina și găzduiește arme nucleare tactice rusești. Alegerile din 2025 au fost programate strategic iarna, pentru a preveni noi proteste. Liderii opoziției au fost exilați sau încarcerați, iar observatorii internaționali au fost invitați prea târziu pentru a monitoriza procesul electoral. Parlamentul European a condamnat alegerile, iar observatorii independenți au semnalat nereguli majore. Lukașenko a respins criticile, afirmând că recunoașterea internă este singura prioritate.
Oficialii din Kiev au afirmat că pot furniza cărbune Moldovei după încheierea acordului de tranzit al gazului cu Rusia, publică Euronews. Acordul respectiv de tranzit al gazului dintre Ucraina și Rusia a expirat, ceea ce a dus la oprirea livrărilor de gaze naturale către regiunea separatistă Transnistria și la creșterea prețurilor la energie în Moldova. Ucraina a refuzat reînnoirea acestui acord, susținând că astfel se limitează veniturile Kremlinului din exporturile de gaze. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus furnizarea de cărbune pentru a compensa deficitul din Transnistria și a criticat Moscova pentru manipularea crizei în scopuri politice. Președinta moldovei, Maia Sandu, a acuzat Rusia de folosirea crizei energetice pentru a-și extinde influența în regiune. Gazprom a justificat oprirea livrărilor printr-o datorie contestată de 709 milioane de dolari. În ciuda dificultăților economice din Transnistria, Rusia a promis furnizarea de gaze ca „ajutor umanitar” doar acestei regiuni, excluzând restul Moldovei. Situația a intensificat tensiunile regionale, consolidând poziția pro-europeană a Chișinăului.
Aproximativ 100.000 de persoane au protestat în Slovacia, informează Politico. Aceștia au cerut guvernului să înceteze apropierea de Rusia și să respecte obligațiile față de NATO și Uniunea Europeană. Evenimentele au fost organizate de ONG-ul „Slovacia este Europa” și au avut loc în peste 30 de orașe pe fondul orientării politicii externe a guvernului condus de Robert Fico către Moscova, după preluarea mandatului în octombrie 2023. Prim-ministrul Fico a fost criticat pentru încetarea sprijinului militar pentru Ucraina, opoziția față de sancțiunile UE împotriva Rusiei și vizita sa din decembrie 2024 la Vladimir Putin. Declarațiile sale privind o posibilă ieșire din UE au alimentat nemulțumirea publică. Protestatarii au cerut demisia lui Fico, declarând că doresc o Slovacie liberă și europeană. Demonstrațiile au atras sprijinul mai multor personalități publice, inclusiv al actorului ceh Bolek Polívka.
Donald Trump a declarat că Statele Unite vor prelua controlul Groenlandei, susținând că locuitorii insulei „vor să fie cu noi”, susține The Guardian. Acesta a legat achiziția insulei de „libertatea lumii”, afirmând că doar SUA poate oferi această libertate. Declarațiile sale au venit după o convorbire tensionată cu premierul danez Mette Frederiksen, descrisă drept „oribilă” de surse europene. În timpul acesteia, Trump ar fi amenințat Danemarca, aliată NATO, cu tarife comerciale. Premierul Groenlandei, Múte Egede, a reafirmat că teritoriul nu este de vânzare, deși este deschis la cooperare economică cu SUA. În același timp, oficialii danezi, inclusiv președintele comisiei de apărare din parlament, au respins ideea cedării insulei. Groenlanda, situată strategic între SUA și Europa, atrage interes geopolitic datorită resurselor sale minerale și a rutelor maritime deschise de topirea ghețarilor. Trump a reluat și ideea ca teritoriul canadian să devină stat american, susținând că aceasta ar beneficia de taxe mai mici și securitate sporită. Oficialii danezi au reamintit că SUA garantase în 1917 că Groenlanda va rămâne teritoriu danez.
David Lammy, secretarul de stat britanic pentru afaceri externe, a declarat că a fost oripilat după întâlnirea cu victimele războiului din Sudan, potrivit BBC. Întâlnirea a avut loc în timpul unei vizite la postul de frontieră Adré. Lammy a fost martorul suferinţelor incredibile ale femeilor și copiilor care fug de violenţă și foamete, relatând poveşti îngrozitoare despre măceluri, mutilări și violenţă sexuală. Peste 12 milioane de oameni au fost dislocaţi de la începutul conflictului, iar ratele malnutriţiei sunt alarmante. Lammy a cerut o mobilizare globală pentru a atrage atenția asupra crizei din Sudan, mentionând necesitatea unui armistițiu și a creșterii ajutoarelor umanitare, criticând ineficiența comunității internaţionale în rezolvarea conflictului.
Rebelii M23 au preluat controlul asupra Goma, cel mai mare oraş din estul Republicii Democratice Congo, conform Reuters. Decizia a fost luată în urma unei avansări rapide care a dus la fuga a mii de civili și a ridicat temeri cu privire la un conflict regional. Corneille Nangaa, liderul Alianței Congo River, a declarat că soldaţii guvernamentali trebuie să se predea până la ora 3:00, ora locală, în timp ce rezidenții au raportat că au auzit focuri de armă în diferite zone, în mijlocul unei pene de curent în oraş. Rebelii M23, consideraţi a fi susţinuţi de Rwanda, au intensificat ofensiva în această lună, determinând o întâlnire a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite pentru a aborda posibila escaladare a violenței și crizelor umanitare regiune.
Forţele militare sudaneze, conduse de generalul Abdel Fattah al-Burhan, au recapturat sediul central al armatei din capitala Khartoum, după o perioadă de 20 de luni de asediu din partea forţelor paramilitare Rapid Support Forces (RSF), conform Al Jazeera. Al-Burhan a exprimat recunoştinţă faţă de ‘rezistenţa şi sacrificiile” soldaţilor şi a promis să indeparteze RSF. El a salutat de asemenea operațiunile militare din alte zone ale ţării, inclusiv la Omdurman, Bahri şi el Fasher, unde au avut loc lupte aprige în ultimele zile. Declarațiile lui al-Burhan au sugerat o abordare militară fermä, respingând orice posibilitate de negociere cu RSF. În acelaşi timp, Organizaţia Mondială a Sănătății a condamnat un atac devastator asupra unui spital din el- Fasher, soldat cu cel puțin 70 de morţi, iar RSF acuzată de comiterea abuzuri grave în timpul conflictului.
Armata israeliană a ucis cel puțin 22 de persoane în sudul Libanului, în ziua în care trupele israeliene ar fi trebuit să se retragă conform unui acordului de încetare a focului, potrivit Al Jazeera. Ministerul libanez al Sănătății a raportat și 124 de răniţi, iar atacurile au avut loc în timp ce persoanele strămutate intern încercau să se întoarcă la locuințele lor, părăsite de la începutul conflictului, în contextul în care acordul de încetare a focului prevedea retragerea Israelului la ora 02:00 GMT. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a dat vina pe liderii din Liban pentru întârzierea retragerii, afirmând că Hezbollah nu s-a dezarmat și nu s-a retras suficient din zona frontieră și că armata libaneză nu deține suficiente capacități de a prelua teritoriile din sud. Pe de altă parte, oficialii libanezi neagă aceste acuzaţii şi cer liderilor Israelului să respecte termenul stabilit. În plus, o declarație comună a reprezentanţilor ONU în Liban a subliniat că condiţiile nu sunt încă favorabile pentru întoarcerea în siguranţă a cetăţenilor libanezi în sudul ţării.
Preşedintele Yoon Suk Yeol din Coreea de Sud a fost inculpat pentru insurecție, după impunerea unei legii marţiale în decembrie, măsură menită să interzică activitatea politică și să controleze mass- media, conform Reuters. Aceasta reprezintă o premieră în istoria președinției sud-coreene, iar dacă va fi găsit vinovat, Yoon riscă ani de închisoare. Avocaţii săi au susținut că nu a intenționat să implementeze complet legea marţială, ci doar ca un avertisment pentru a debloca impasul politic. În paralel, Curtea Constituţională urmează să decidă dacă îl va demite sau îl va reinstaura în funcție, având la dispoziție 180 de zile. Yoon a fost demis de parlamentul condus de opoziție pe 14 decembrie, devenind al doilea preşedinte conservator înlăturat din funcţie. Momentul impunerii legii marţiale a generat o confruntare dramatică în Parlament, iar dacă Yoon va fi demis, vor avea loc alegeri prezidențiale în termen de 60 de zile.
