
Material realizat de Florentina Dumitrașcu și Carmen Toader
Oficialii din Iran au anunțat noi discuții cu Statele Unite privind programul nuclear, pentru încheierea unui posibil acord, și au reafirmat dreptul statului de a se apăra în caz de „act de agresiune”, potrivit Le Monde. Ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghtchi, a declarat într-un interviu că există șanse reale pentru un acord rapid și că discuțiile vizează exclusiv dosarul nuclear, respingând includerea rachetelor balistice sau a implicării regionale. În același timp, emisarul american Steve Witkoff a menționat presiunile exercitate de Washington și s-a declarat surprins de refuzul Iranului de a „capitula”. Contextul rămâne tensionat, pe fondul desfășurării de forțe americane în regiune și al ultimatumului lansat de Donald Trump.
Industria textilă din Turcia trece printr-o criză severă, marcată de închiderea a mii de companii și de intensificarea protestelor muncitorilor, potrivit Le Monde. Sectorul textil, considerat emblematic pentru economia Turciei, se confruntă cu dificultăți majore. Pe fondul concedierilor și al problemelor salariale, muncitorii au declanșat greve și manifestații. Angajații companiei Elsa Tekstil au protestat după anunțarea concedierii a 250 de muncitori fără compensații. La Tokat, lucrătorii unei fabrici care produce pentru Levi’s, H&M și Zara au organizat greve din cauza întârzierilor salariale și a disponibilizărilor fără indemnizații. Totodată, în Gaziantep, mai multe uzine și-au întrerupt activitatea, pe motivul salariilor mici și condițiilor proaste de muncă.
Autoritățile din Somaliland ar putea oferi acces Statelor Unite la propriile minerale și amplasarea de baze militare pentru o recunoaștere globală, potrivit Al Jazeera. Ministrul președinției, Khadar Hussein Abdi, a declarat că regiunea este dispusă să permită accesul la mineralele proprii și să instaleze baze militare americane pe acest teritoriu, urmărind obținerea recunoașterii globale. Totodată, Israelul a devenit primul stat care a recunoscut independența Somalilandului, proclamată în 1991 după separarea de Somalia. În timp ce Washingtonul nu a indicat deocamdată o schimbare de poziție, autoritățile somaleze au condamnat recunoașterea israeliană. Oficialii din Somaliland susțin că regiunea deține resurse precum litiu și coltan care pot fi utilizate, însă lipsesc studii independente care să verifice existența și valoarea economică a acestora.
Reprezentanții Indiei și ai Braziliei au semnat un acord de cooperare privind mineralele critice și pământurile rare, într-un demers al oficialilor din New Delhi de a-și reduce dependența de China, potrivit Al Jazeera. Acordul a fost semnat la New Delhi, după întâlnirea dintre premierul indian Narendra Modi și președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva. Modi a descris această înțelegere drept un „pas major” pentru consolidarea unor lanțuri de aprovizionare rezistente. China domină exploatarea și procesarea pământurilor rare, iar India caută furnizori alternativi. Prin urmare, Brazilia își propune creșterea investițiilor și cooperării, inclusiv în energie regenerabilă. Totodată, liderii au anunțat extinderea relațiilor comerciale, India vizând depășirea pragului de 20 de miliarde de dolari în schimburile bilaterale în următorii cinci ani.
Autoritățile din Ucraina au criticat „ultimatumurile și șantajul” Ungariei și Slovaciei, după ce acestea au amenințat cu oprirea livrărilor de electricitate către Kiev, potrivit Politico. Transporturile de petrol prin conducta Druzhba sunt întrerupte din 27 ianuarie, dată la care Kievul a afirmat că un atac cu dronă rusească a avariat echipamente în vestul Ucrainei. Primul ministru al Slovaciei, Robert Fico și primul ministru al Ungariei, Viktor Orbán au acuzat întârzieri ale reparațiilor și au condiționat sprijinul energetic pentru Ucraina. Ministerul ucrainean de Externe a calificat pozițiile acestora drept „provocatoare și iresponsabile”, avertizând asupra riscurilor pentru securitatea energetică regională. Kievul a menționat că lucrează continuu la remedierea avariilor și ia în considerare activarea măsurilor energetice de urgență, prevăzute în acordul de asociere cu Uniunea Europeană. Comisia Europeană a convocat o reuniune imediată a Grupului de coordonare a petrolului.
Sistemul medical din Cuba se apropie de un punct critic, a avertizat ministrul sănătății José Ángel Portal Miranda, potrivit Euronews. Oficialul a declarat că restricțiile energetice impuse de președintele american Donald Trump au transformat criza economică într-o urgență umanitară, lăsând spitalele fără combustibil și curent. În Havana și în restul insulei, ambulanțele circulă tot mai rar, intervențiile medicale sunt amânate, iar milioane de bolnavi cronici, inclusiv mii de pacienți oncologici, riscă să rămână fără tratamente vitale. Situația s-a agravat după intervenția americană care l-a îndepărtat de la putere pe Nicolás Maduro și după măsurile menite să izoleze energetic regimul cubanez, strategie pe care guvernul de la Washington o vede ca o presiune pentru schimbare politică. Liderul cubanez Miguel Díaz‑Canel, însă, a denunțat-o drept o amenințare asupra suveranității țării.
Reprezentanții organizației teroriste Hezbollah au anunțat că loviturile aeriene lansate de guvernul din Israel în estul Libanului au ucis opt membri ai grupării, inclusiv comandanți locali, conform Euronews. Oficialii din cadrul armatei israeliene au susținut că au fost vizate centre de comandă și militanți care ar fi pregătit atacuri împotriva Israelului, afirmând că operațiunea a urmărit prevenirea reînarmării organizației. Ministrul Sănătății din Liban a raportat însă un bilanț mai mare, cu zece morți, inclusiv copii, și zeci de răniți, printre victime aflându-se și civili străini. Escaladarea a avut loc pe fondul tensiunilor persistente după războiul din 2024, în care a fost ucis și liderul Hezbollah Hassan Nasrallah, iar armistițiul ulterior nu a reușit să oprească complet atacurile reciproce.
Reprezentanții armatei din Pakistan au anunțat că au ucis zeci de militanți în atacuri aeriene lansate de-a lungul graniței cu Afganistan, conform AP. Aceste atacuri au vizat tabere atribuite grupării Tehrik-i-Taliban din Pakistan, pe care oficialii Islamabadului au considerat-o responsabilă pentru recente atentate violente din țară. Autoritățile afgane au respins, însă, versiunea și au susținut că loviturile au afectat mai multe regiuni, provocând victime în rândul populației și încălcând spațiul aerian al țării. Criza s-a amplificat pe fondul unui val de atacuri din nord-vestul Pakistanului, iar președintele Asif Ali Zardari a declarat operațiunile ca fiind un act legitim de autoapărare, avertizând că armata va continua să urmărească militanții peste graniță dacă amenințările vor persista.
Președintele Emmanuel Macron l-a numit pe apropiatul său, David Amiel, în funcția de ministru al bugetului, conform POLITICO. Într-un moment delicat în care Franța s-a confruntat cu presiuni puternice pentru reducerea deficitului și cu blocaje politice după alegerile legislative fără majoritate clară din 2024, David Amiel deține o funcție cheie. În vârstă de 33 de ani, noul ministru francez a înlocuit-o pe Amélie de Montchalin, care a fost mutată la conducerea Curții de Conturi, și a promis că va urmări implementarea exemplară a bugetului pentru 2026, adoptat cu dificultate. De asemenea, acesta a declarat că va continua lupta împotriva evaziunii fiscale și a fraudelor sociale, în timp ce guvernul condus de Sébastien Lecornu a încercat să țină sub control un deficit estimat la circa 5% din PIB.
Mii de studenți iranieni au protestat în Teheran și alte orașe după redeschiderea campusurilor, la o lună după manifestațiile violente din ianuarie, conform Al Jazeera. Mai multe ciocniri au izbucnit între studenții anti-regim și cei pro-teocratici, mulți afiliați organizației Basij a IRGC, fapt ce s-a soldat cu intervenția forțelor de securitate. La Universitatea Ferdowsi din Mashhad, studenții anti-regim au ridicat drapele pre-revoluționare pentru a exprima susținerea față de fostul monarh Reza Pahlavi. Peste zeci de mii de persoane au fost arestate, însă autoritățile nu au oferit cifre exacte. Canalele media controlate de stat au prezentat studenți pro-regim scandând lozinci anti-americane și anti-israeliene, în timp ce videoclipurile virale arătau studenți anti-regim atacându-i pe membrii Basij și scandând „Moarte dictatorului”.
