Au fost 20 și 21 septembrie în lume – Reprezentanții Portugaliei, Regatului Unit, Canadei și Australiei au recunoscut în mod oficial statul palestinian, Serbia a organizat o paradă militară de mare amploare, descrisă drept cea mai mare demonstrație de forță armată a țării, Guvernul american a anunțat că a obținut controlul asupra algoritmului TikTok

Material realizat de Diana Voicu și Mihai Turcu 

Reprezentanții Portugaliei, Regatului Unit, Canadei și Australiei au recunoscut în mod oficial statul palestinian, prezintă Euronews. Anunțurile au fost făcute înaintea Adunării Generale a Națiunilor Unite, care va avea loc săptămână viitoare. Astfel, numărul țărilor care recunosc statul palestinian a crescut acum la peste 150. Se preconizează că și alte țări se vor alătura listei la summitul de săptămâna viitoare, inclusiv Franța. Autoritățile israeliene au condamnat decizia, premierul Benjamin Netanyahu afirmând în repetate rânduri că această recunoaștere va destabiliza și mai mult regiunea, încurajând gruparea Hamas. La rândul său, ministrul israelian al Securității Naționale a numit recunoașterea statului israelian „o recompensă pentru teroriștii ucigași” și  a susținut că va lua măsuri imediate. 

Serbia a organizat o paradă militară de mare amploare, descrisă drept cea mai mare demonstrație de forță armată a țării, relatează Euronews. Evenimentul a avut loc duminică, zece mii de soldați defilând în cartierul Noul Belgrad al capitalei sârbe și prezentând în fața mulțimii tancuri, sisteme de rachete și avioane de luptă. Echipamentele prezentate au variat de la arme produse intern până la cele furnizate de la partenerii internaționali, inclusiv drone din Israel sau Emiratele Arabe Unite, dar și tancuri achiziționate din Rusia și sisteme de luptă aeriană din China, reflectând relațiile cordiale ale Belgradului cu Moscova și Beijingul. Guvernul a declarat că parada ar fi fost o sărbătoare a Zilei Unității Sârbe, a Libertății și a Steagului Național.

Întârzierile au continuat să afecteze mii de persoane în timp ce aeroporturile din Europa au fost lovite de atacuri cibernetice, notează Al Jazeera. Principalele noduri aeriene internaționale din Europa, inclusiv aeroportul Heathrow din Londra sau aeroportul Brandenburg din Berlin, s-au confruntat cu un presupus atac cibernetic care le-ar fi afectat sistemele de check-in, provocând anulări și întârzieri pentru numeroase zboruri. Reprezentanții aeroportului britanic a declarat duminică dimineață că încă încearcă să rezolve problema și să recupereze întârzierea sistemului său aerian, cerându-și scuze clienților. Acesta este cel mai mare și mai aglomerat aeroport din Regatul Unit, peste 200.000 de pasageri tranzitându-l zilnic. 

Zeci de mii de persoane au protestat în Filipine împotriva corupției, anunță Al Jazeera. Demonstrațiile au avut loc în capitala Manila, în urma unui scandal de corupție legat de un proiect de ținere sub control a inundațiilor care se estimează că ar fi costat miliarde de dolari. Poliția și armata au fost puse în alertă duminică pentru a preveni eventualele izbucniri violente, cel puțin 17 protestatari fiind arestați. Potrivit agenției naționale de știri, unii participanții la manifestație și unii polițiști au aruncat cu pietre în grupul opoziției, iar primarul capitalei a declarat că mai mulți oficiali ai forțelor de ordine au fost răniți de protestatari și primesc tratament medical.

Irakul a inaugurat duminică o mare centrală solară în Karbala pentru a combate criza energiei electrice, indică Al Jazeera. Aceasta este prima centrală de acest tip la scară industrială a țării și este amplasată într-o vastă zonă deșertică. Centrala constă în zeci de mii de panouri de culoare neagră ce se întind pe o suprafață de 400 de hectare. Autoritățile au declarat că va produce până la 300 de megawați de energie electrică la capacitate maximă. De asemenea, au anunțat că există mai multe proiecte similare în construcție: o centrală care va avea o capacitate de 225 de megawați în regiunea Babil și una cu o putere de 1000 de megawați în provincia Basra. Aceste anunțuri vin în contextul în care guvernul încearcă să rezolve criza energetică ce a produs numeroase întreruperi de lungă durată ale curentului electric. 

Guvernul de tranziție din Guineea a organizat un referendum constituțional, informează Deutsche Welle. Scrutinul a avut loc duminică și a vizat adoptarea unei noi constituții care ar fi permis membrilor armatei să candideze la funcții publice și ar fi extins mandatul prezidențial de la cinci la șapte ani. Generalul Mamady Doumbouya, care preluase puterea printr-o lovitură de stat în 2021, declarase anterior că va readuce țara la conducere civilă. Cu toate acestea, proiectul constituțional a fost contestat pe motiv că îngreuna accesul partidelor politice la alegeri. Campania pentru votul „da” a beneficiat de mitinguri, afișe și evenimente publice, în timp ce opoziția, supusă restricțiilor și suspendării partidelor, a fost redusă aproape exclusiv la rețelele sociale. Principalii lideri ai opoziției au îndemnat la boicot, ceea ce a sporit șansele de validare a referendumului. Biroul ONU pentru Drepturile Omului a atras atenția asupra lipsei de incluziune și a climatului restrictiv, cerând autorităților militare să asigure un proces pașnic și transparent.

O manifestație anti-imigrație din Haga a degenerat în violențe, publică Deutsche Welle. Mii de persoane au participat la protestul organizat de o activistă de dreapta, eveniment desfășurat cu puțin timp înaintea alegerilor parlamentare anticipate din Țările de Jos. Mulți participanți au fluturat steaguri naționale și simboluri ale grupărilor de extremă dreapta, iar confruntările cu poliția au escaladat rapid. Forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă pentru a dispersa mulțimea, după ce manifestanții au aruncat cu pietre și sticle și au incendiat o mașină de poliție. Potrivit relatărilor presei locale, un sediu al partidului centrist D66 a fost vandalizat, iar liderul formațiunii a transmis că nu va ceda în fața intimidărilor. Organizatoarea protestului a afirmat că nu anticipase violențele și a declarat că nu ar fi convocat manifestația dacă ar fi știut ce se va întâmpla. Liderul extremist Geert Wilders a condamnat public incidentele, calificându-i pe participanții violenți drept „idioti”. Situația a rămas neclară în privința arestărilor și eventualelor victime.

O rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU menită să oprească impunerea sancțiunilor împotriva Iranului a eșuat, anunță Euronews. Inițiativa, prezentată de Coreea de Sud, nu a obținut cele nouă voturi necesare, fiind susținută doar de China, Rusia, Pakistan și Algeria. Votul a avut loc pe fondul unor negocieri diplomatice intense, fără rezultat, în preajma Adunării Generale a ONU. Ambasadorii Chinei și Rusiei au criticat acțiunile europene, considerându-le ilegale, iar reprezentantul Iranului a mulțumit celor patru state care au sprijinit rezoluția. Franța, Germania și Regatul Unit declanșaseră anterior mecanismul de „snapback”, prin care toate sancțiunile ONU existente înaintea acordului nuclear din 2015 urmau să fie reimpuse. Aceste măsuri vizau embargoul asupra armelor convenționale, restricții privind dezvoltarea rachetelor, precum și înghețarea de active. Diplomați europeni au avertizat că fereastra pentru o soluție negociată se închidea rapid, în timp ce Teheranul a contestat legitimitatea sancțiunilor, invocând un acord recent cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică privind accesul la siturile nucleare.

Guvernul american a anunțat că a obținut controlul asupra algoritmului TikTok, confirmă Politico. Potrivit Casei Albe, acordul dintre Washington și Beijing a prevăzut ca șase din cele șapte locuri din consiliul de administrație al platformei în Statele Unite să fie ocupate de reprezentanți americani. De asemenea, algoritmul de funcționare al aplicației urma să fie administrat de partea americană, însă fără detalii suplimentare despre mecanismul exact. Negocierile au fost influențate de îngrijorările legislative privind riscul ca platforma să fie folosită pentru propagandă. În 2024, Congresul a adoptat o lege de interzicere a aplicației, confirmată ulterior de Curtea Supremă, dar administrația Trump a suspendat succesiv aplicarea interdicției, oferind timp pentru discuții. Casa Albă a indicat că acordul final era aproape încheiat, cu Oracle responsabilă de gestionarea datelor și securității, însă declarațiile oficiale chineze nu au confirmat un consens privind transferul algoritmului.

Sinn Féin a decis să nu participe la alegerile prezidențiale din Irlanda, declară Politico. Conducerea partidului a anunțat că va sprijini candidatura independenei socialiste Catherine Connolly la scrutinul din 24 octombrie. Decizia a fost luată pentru a evita fragmentarea votului anti-sistem și pentru a consolida opoziția împotriva candidaților Fine Gael și Fianna Fáil, formațiuni dominante în politica irlandeză de-a lungul ultimului secol. Lidera Sinn Féin, Mary Lou McDonald, a precizat că executivul partidului a considerat mai importantă susținerea unei candidaturi unite a opoziției decât promovarea unui candidat propriu. Sprijinul celui mai mare partid de opoziție a oferit un avantaj semnificativ pentru Connolly, care fusese deja susținută de mai multe grupări de stânga. Funcția prezidențială, în mare parte ceremonială, a fost ocupată din 2011 de Michael D. Higgins, care nu a mai putut candida din motive constituționale. Connolly a salutat sprijinul primit, reafirmându-și angajamentul pentru unitatea națională.